ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3453/2012

Asupra cererii de contestație în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La 18 iunie 2012, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul G.M. împotriva deciziei penale nr. 2037 din 12 iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 4709/114/2011. Cererea de contestație în anulare este inadmisibilă. Prin decizia penală nr. 2037 din 12 iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 4709/114/2011, a fost respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul G.M. (contestatorul din cauza de față ) împotriva deciziei penale nr. 55 din 30 martie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și familie, a fost dedusă prevenția la zi, iar inculpatul a fost obligat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Art. 386 C. proc. pen. prevede că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare, iar art. 389 C. proc. pen. arată că cererile de contestație în anulare pentru cazurile prevăzute de art. 386 alin. (1) lit. a)-c) și e) sunt de competența instanței de recurs care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere. Potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța, constatând că cererea de contestație este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este unul dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen. și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate.

Analizând actele din dosar, Înalta Curte constată că numitul G.M. a formulat cerere de contestație în anulare împotriva unei decizii penale definitive prin care s-a judecat fondul cauzei, că cererea a fost depusă în termenul prevăzut de lege , cum prevede textul de lege mai sus-arătat, dar că, în cererea sa, nu a indicat nici unul din cazurile de contestație în anulare prevăzute de art. 386 C. proc. pen. și nici nu a indicat sau depus la dosar dovezi în susținerea cererii. Așa fiind, cererea de contestație în anulare formulată de contestator, va fi respinsă ca inadmisibilă, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300 lei, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul G.M. împotriva deciziei penale nr. 2037 din 12 iunie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 4709/114/2011. Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2012.