ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3453/2012

Asupra cererii de contestație în anulare de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La 18 iunie

2012, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

penală, cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul G.M. împotriva

deciziei penale nr. 2037 din 12 iunie 2012 a

Înaltei Curți de Casație și

Justiție,

secția penală, pronunțată în dosarul nr. 4709/114/2011.

Cererea de contestație în anulare este

inadmisibilă.

Prin decizia penală nr. 2037 din 12 iunie 2012 a

Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în

dosarul nr. 4709/114/2011, a fost respins ca nefondat recursul declarat de

inculpatul G.M. (contestatorul din cauza de față )

împotriva deciziei penale nr. 55 din 30 martie 2012 a Curții de Apel

Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și familie, a fost

dedusă prevenția la zi, iar inculpatul a fost

obligat la plata sumei de

400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Art. 386 C.

proc. pen. prevede că împotriva

hotărârilor

penale definitive se poate face contestație în anulare, iar

art. 389 C. proc. pen. arată că cererile de

contestație în anulare pentru cazurile prevăzute de art. 386 alin. (1) lit.

a)-c) și e) sunt

de competența

instanței de recurs care a pronunțat hotărârea a cărei

anulare se cere.

Potrivit art.

391 alin. (2) C. proc. pen., instanța, constatând că cererea de contestație

este făcută în termenul

prevăzut de lege, că

motivul pe care se sprijină contestația este unul

dintre cele prevăzute

de art. 386 C. proc. pen. și că în sprijinul contestației se depun ori se

invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune

citarea părților interesate.

Analizând actele din dosar, Înalta Curte constată

că numitul

G.M. a formulat cerere de

contestație în anulare împotriva

unei

decizii penale definitive prin care s-a judecat fondul cauzei, că cererea a

fost depusă în termenul prevăzut de lege , cum prevede

textul de lege

mai sus-arătat, dar că, în cererea sa, nu a indicat

nici unul din cazurile de contestație în anulare prevăzute de art. 386

C. proc. pen. și nici nu a indicat sau depus la

dosar dovezi

în susținerea cererii.

Așa fiind,

cererea de contestație în anulare formulată de

contestator, va fi respinsă ca inadmisibilă, cu obligarea acestuia la

plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300 lei, din care

suma de 200 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare

formulată de

contestatorul G.M. împotriva

deciziei penale nr. 2037 din

12 iunie

2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală,

pronunțată

în dosarul nr. 4709/114/2011.

Obligă

contestatorul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie

2012.