ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1678/2012

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Galați, prin sentința penală nr. 606 din 12 septembrie 2011, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului V.T., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate. Inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) Teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și b) art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

(faptă din 13 din 14 mai 2011), precum și la 2 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și b) art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. (faptă din aceeași dată). În temeiul art. 33 lit. a), a art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) Teza a II-a și lit. b) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (2) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) Teza a II-a și lit. b) C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie pe perioada executării pedepsei închisorii.

Prin aceeași sentință, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului D.C. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003. Inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) cu referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și a art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. (faptă din 13 din 14 mai 2011), precum și la 2 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G.

nr. 105/2001 (faptă din 13 din 14 mai 2011). În temeiul art. 33 lit. a), a art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea mai grea, 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) și a art. 64 alin. (1) lit. a) Teza a II-a și lit. b) C. pen. Pe latură civilă s-a respins, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați. În temeiul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpați a 5.000 pachete de țigări W. și a 13.125 pachete de țigări P. (dovadă din 10 mai 2011). În temeiul art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc.

pen., cu referire la art. 169 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul D.C. a sumei de 1.350 RON (recipisă 770757/1 din 05 iulie 2011). În temeiul art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit la 05 iulie 2011 privind autoturismul marca F.M. aparținând inculpatului V.T. și a aceleiași măsuri privind autoturismul marca S.O. aparținând inculpatului D.C. Pentru a pronunța sentința, instanța a reținut următoarele: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați, a dispus, prin rechizitoriul din 07 iulie 2011 trimiterea în judecată a celor doi inculpați, pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă și la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei, fapte în concurs real.

Prin același rechizitoriu, s-a dispus și disjungerea cauzei privind pe făptuitorii cetățeni moldoveni neidentificați și alte persoane, cetățeni români cunoscuți ca numindu-se S., P. și Pi. pentru aceleași fapte. În ce-i privește pe cei doi inculpați, actul de sesizare, în esență, a reținut că în luna aprilie 2011 au constituit împreună cu alții, neidentificați, un grup infracțional pentru a obține foloase din contrabanda cu țigări, ei, astfel, în noaptea de 13 spre 14 mai 2011 ajutând, astfel cum promiseseră anterior, și realizată primirea țigărilor pe malul românesc al râului Prut, să introducă în România, ilegal, prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat cu Republica Moldova, 18.125 pachete P. și W., valoare în vamă 13.610 RON, paguba cauzată bugetului de stat fiind 159.861,29 RON, în modalitatea arătată ajutând, moral și alte persoane să treacă frontiera de stat prin alte locuri decât cele prevăzute pentru controlul de frontieră.

În ce privește aspectele de fapt și de drept ale cauzei, urmărirea penală a reținut că în Republica Moldova, mărcile de țigări menționate se vindeau cu prețuri mai mici de 70-80% față de cele practicate în România. Profiturile obținute din contrabanda cu țigări erau mari și pentru că, ilicit, țigările erau sustrase de la plata taxelor vamale de import, a TVA-ului la import și a accizelor, vinderea lor la „negru” însemnând și eludarea plății impozitului pe profit și a TVA-ului. Din gruparea românească a grupului infracțional, actul de sesizare a reținut că făceau parte făptuitori neidentificați (S. P., Pi.), precum și cei doi inculpați, ambii lucrători de poliție, D.C. din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Galați, V.T.

din I.J.P.F. Galați, în timp ce din ramura moldovenească, cel puțin cinci, neidentificați. Acuzarea, în ce privește rolurile lui S., P., P. a reținut că ei organizau introducerea în România, fraudulos, a țigărilor, ei contactând furnizorii moldoveni, cu aceștia stabileau cantitățile de livrat, data acțiunii de contrabandă și locul de pe malul românesc al Prutului unde erau debarcate, ei fiind „palierul de comandă”, inculpații fiind atrași pentru că fiind agenți de poliție puteau pătrunde ușor în zona de frontieră și asigurau siguranța transportului de la debarcare până la depozitarea în Municipiul Galați.

În ce-i privește pe inculpați, rechizitoriul a reținut că ei aveau, în cadrul grupului, rolul de a stabili locul unde se livrau țigările, de a de deplasa de-a lungul malului Prutului pentru a prelua cantitățile și de a le transporta spre depozitare, de aici urmând a fi valorificate, pentru aceasta, având în vedere atribuțiilor lor de serviciu, ei dezvoltând și un sistem de comunicare eficient și securizat necesar împiedicării interceptărilor, îngreunării depistării lor și probarea faptelor infracționale, de regulă, comunicările fiind realizate prin sistemul de telefonie publică. În paralel, S., P., Pi. vorbeau între ei cu cartele prepay, iar grupul infracțional moldovenesc neidentificat, trebuia să procure țigările, să le ambaleze să le transporte până la malul moldovenesc al Prutului și să le traverseze peste frontieră cu ambarcațiuni.

În ce privește locul de debarcare, rechizitoriul a reținut că inculpații l-au depistat încă din toamna anului 2010 (octombrie - noiembrie) când, pretextând că pescuiesc, ei s-au deplasat cu un autoturism marca D.L., aici fiind observați în apropierea stâlpului de frontieră (SF) 1303, spre seară, de către martorii D.J. și M.P., polițiști în I.J.P.F. Galați - Serviciul Poliție de Frontieră Foltești. Ca atare, atunci când, în mai 2011, grupul a decis introducerea de țigări în România, respectiv ilegal, peste râul Prut, inculpații au stabilit că locul de debarcare cel mai bun era incinta Fermei Piscicole V., aceasta fiind situată între râul Prut și DN 26, accesul fiind ușor și pentru că unitatea era în reorganizare judiciară, deci paza ei era redusă, iar inculpații, dacă erau văzuți în zonă, puteau susține că investigau eventuale acțiuni de contrabandă, deplasarea cu vehicule fiind de asemenea facilă, iar malul împădurit oferea protecție vizuală.

De asemenea, conform actului de inculpare, inculpații, pentru efectuarea transporturilor de la locul de debarcare la cel de depozitare, au închiriat vehicule de la SC P. SRL Galați, în acest mod susținându-se că dacă acestea ar fi fost verificate operativ pentru a se indica persoanele ce le închiriaseră, ei aveau timp să declare pierdute actele. S-a mai reținut că pentru ceea ce urma să se întreprindă, inculpatul V.T. a cerut învoire pentru serviciul de noapte 12 din 13 mai 2011 sub pretextul că trebuia să ia parte la o înmormântare pe raza județului Brașov, iar coinculpatul D.C. i-a solicitat tatălui lui să închirieze autoturismele marca O.A. și S.O., ambele parcate la hotelul D. din Galați.

În această reținere, rechizitoriul a descris că tatăl inculpatului D.C., numitul D.P., împreună cu inculpatul V.T. s-a deplasat la societatea amintită și a cerut să închirieze două vehicule, inculpatul motivând însă că nu are asupra sa actul de identitate, a reușit numai închirierea autoturismului marca S.O., iar după-amiaza, în 13 mai 2011, ambii au închiriat și autoturismul marca O.A., ulterior ei scoțând din cele două vehicule banchetele din spate pe care imediat le-au depozitat în mașina S.O., proprietatea inculpatului D.C. S-a mai reținut că inculpații, după preparativele descrise, au comunicat „palierului de comandă” al grupului infracțional ce tipuri de autoturisme au închiriat, cum scoseseră banchetele, au luat pături, cârpe pentru a acoperi țigările și au învelit spătarele scaunelor față cu saci din plastic de culoare neagră.

Spre orele 19:56, inculpatul V.T. conducând autoturismul marca O.A., iar coinculpatul D.C. marca S.O. s-au deplasat spre locul convenit cu grupul moldovenesc. S-au dus pe digurile ce despărțeau bazinele piscicole până pe malul Prutului, în dreptul stâlpului de frontieră (SF) 1277, aici fiind așteptați de trei moldoveni care trecuseră cu ambarcațiuni, 30 baxuri de țigări ambalate în saci din plastic de culoare neagră. Toți au încărcat țigările în vehicule, aspectul fiind surprins de camera de supraveghere a Serviciului Poliție de frontieră Oancea. Fiind alertat astfel dispozitivul operativ, s-a realizat prinderea în flagrant. Procedându-se la controlul autoturismelor, din S.O. s-au ridicat 15 baxuri (8.875 pachete), ce aveau aplicate timbre de accizare emise de Republica Moldova, din acestea 2.000 pachete erau marca W. (4 baxuri), restul 6.875 pachete erau P. (11 baxuri).

Din autoturismul O.A. s-au ridicat 16 baxuri (9.250 pachete) la fel accizate, 3.000 pachete fiind W. (6 baxuri) și 6.250 pachete fiind țigări P. (10 baxuri). Cercetarea judecătorească a stabilit, astfel motivează instanța de fond, că analiza coroborată a probatoriului a condus la reținerea ca fiind parțial corectă, a situației de fapt, respectiv suficient, convingător că există infracțiunile, sub forma complicității inculpaților la contrabandă și la trecerea frauduloasă a frontierei de stat, dar nu există infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. Inculpații au participat la contrabandă, ei, de altfel, recunoscând-o (complicitate, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, faptic ei fiind de acord să transporte țigările de contrabandă de pe malul românesc al Prutului până în Municipiul Galați, înainte însă ca infracțiunea să se fi săvârșit, promisiunea lor de a ajuta, determinând activitatea de contrabandă.

Concomitent, activitatea inculpaților, astfel cum a fost descrisă, realizează și complicitatea la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat, săvârșită de făptuitorii care au introdus țigările de contrabandă în România, ei întărind rezoluția infracțională, făptuitorii moldoveni punând în practică trecerea frauduloasă a frontierei României cu Republica Moldova, aspect de complicitate morală în vederea executării hotărârii de trecere frauduloasă. În ce privește infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, probatoriul administrat nu a susținut, fără dubiu, existența unui grup infracțional organizat, astfel cum acesta este definit în art. 2 lit. a), respectiv, grup structurat, format din trei sau mai multe persoane împreună, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat pentru săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Teza a II-a a textului indicat precizând că nu constituie grup infracțional organizat, grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multe infracțiuni și care nu are conținut sau o structură determinată, ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Analizând condițiile textului, instanța de fond a reținut că activitatea infracțională a celor doi inculpați a fost ocazională, nu s-a dovedit că vreunul dintre ei au desfășurat acțiuni similare celor de care au fost acuzați, simplele depoziții ale martorilor D.J. și M.P. că ei i-ar fi văzut pe inculpați într-o zi din octombrie sau noiembrie 2010, pe malul românesc al râului Prut, în zona stâlpului de frontieră 1303, nefiind coroborate și nici suficiente pentru grup infracțional organizat.

De asemenea, pe plan subiectiv, membrii grupului infracțional trebuie să cunoască că fac parte dintr-o grupare constituită pentru comiterea unor infracțiuni grave și rolul lor, acestea nefiind probate, nu s-a probat nici că s-a acționat coordonat o anumită perioadă în cadrul unei ierarhii dinainte stabilită, situația de fapt din cauză fiind specifică complicității la contrabandă și trecerii frauduloase a frontierei de stat. Nefiind dovedită existența grupului infracțional organizat, nu s-a dovedit nici aderarea la un astfel de grup.

Pe latură civilă, comparativ constituirii ca parte civilă a Autorității Naționale a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați pentru suma de 156.861,29 RON (drepturi vamale, taxe în vamă), instanța a motivat că odată ce țigările de contrabandă introduse fraudulos în România fiind confiscate, pentru aceeași activitate infracțională, inculpații nu pot fi și obligați la plata taxelor vamale, a accizelor, TVA-ului aferent ce s-ar datora bugetului dacă țigările, legal, ar fi fost introduse în țară, nefiind deci îndeplinită condiția existenței prejudiciului material, infracțiunea de contrabandă, ca infracțiune de pericol, neantrenând cauzarea unui prejudiciu, țigările nefiind comercializate, bugetul de stat nefiind fraudat prin confiscarea țigărilor introduse ilegal în țară, realizându-se stingerea datoriei vamale, în plus, fiind exclusă acordarea liberului de vamă, țigările fiind încercat a fi introduse pe teritoriul României, inculpații fiind depistați de către autoritățile de frontieră, neproducându-se depășirea zonei perimetrului birou vamal, țigările nefiind nici distribuite, atunci ele fiind indisponibilizate pentru a fi confiscate.

Împotriva sentinței au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați, inculpații și partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați. Parchetul a criticat sentința pentru greșita achitare a inculpaților pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, pentru netemeinicia pedepselor aplicate ambilor inculpați, pentru netemeinicia reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., precum și pe latură civilă, în sensul reținerii, nelegal, că datoria vamală s-a stins prin confiscarea țigărilor introduse prin contrabandă, de asemenea, greșita ridicare a măsurii asiguratorii a sechestrului.

Partea civilă și-a motivat apelul pe nelegala soluționare a laturii civile și nelegala ridicare a măsurii asiguratorii a sechestrului privindu-i pe inculpați. Inculpații au criticat hotărârea instanței de fond numai în ce privește netemeinicia pedepselor, în cadrul acestei critici susținând că scopul și rolul pedepsei raportat și la alte criterii favorabile persoanei lor, poate fi atins și fără executare în regim de privare de libertate. Curtea de Apel Galați prin decizia penală nr. 19 din 26 ianuarie 2012 a respins, ca nefondate, toate apelurile declarate împotriva sentinței instanței de fond.

Hotărârea instanței de apel a fost recurată în termenul legal de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați, de partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați și de către cei doi inculpați. Rezumând cazurile de casare susținute de Parchet, acestea sunt cele prevăzute de art. 385 9 pct. 18 (greșita achitare a inculpaților - eroare gravă de fapt - în ce privește infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003), pct. 17/2 - greșita respingere a acțiunii civile, hotărârea fiind contrară legii sau s-a făcut o greșită aplicare a legii și pct. 14 C. proc.

pen. - pedepsele aplicate inculpaților au fost greșit individualizate în raport cu art. 72 C. pen. În cadrul cazului de casare prevăzut de pct. 17/2, Parchetul a criticat și greșita ridicare a măsurii sechestrului și restituirea unei sume de bani. Partea civilă și-a motivat recursul în scris, pe greșita respingere a acțiunii sale civile, ea susținând că drepturile de import - taxă vamală + acciza + TVA-ul constituie prejudiciu, datoria vamală la import luând naștere inclusiv prin introducerea ilegală, pe teritoriul vamal al României a mărfurilor supuse dreptului de import - datoria vamală nestingându-se prin confiscare, sens în care, se susține, ar fi și opinia procurorului general prezentată în recursul în interesul legii, soluționat prin decizia nr. 21 din 17 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în M. Of.

- Partea I nr. 830/23.11.2011. De asemenea, partea civilă susține că în cazul infracțiunii de contrabandă, obligația de plată a taxelor vamale, ca drept de creanță al statului, instituie repararea pagubei, acțiunea civilă nefiind inadmisibilă, infracțiunea de contrabandă nu este, exclusiv, o infracțiune de pericol, iar dacă bunurile care au făcut obiectul contrabandei au fost confiscate, neperceperea sumelor legale cuvenite statului pentru trecerea frauduloasă a mărfurilor peste frontieră este prejudiciu la buget, taxele vamale, alături de realizarea veniturilor bugetare, fiind și măsuri protecționiste. Partea civilă în susținerea recursului, exemplifică și opinia în ideea sa, că în interpretarea art. 233 parag.

prim lit. d) din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a C. vam. comunitar, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin Hotărârea din 02 aprilie 2009 în cauza C-459/2007 (Veli Elshani împotriva Hauptzollamt Linz, parag. 38 a stabilit că pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunității trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul teritoriului. Inculpații recurenți și-au motivat recursurile pe cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., apărările lor în ce privește netemeinicia pedepsei referindu-se la modalitatea de executare, datele favorabile persoanei lor putându-le atrage suspendarea, sub supraveghere a executării pedepselor.

Recursurile declarate nu sunt fondate pentru considerentele ce se vor dezvolta. În prealabil, Curtea subliniază că în integralitate, motivele recurenților sunt aceleași cu cele susținute în faza apelurilor. În ce privește recursul declarat de Parchet, referitor la greșita achitare a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, probatoriul administrat nu a susținut, fără dubiu, existența grupului infracțional organizat așa cum este definit de art. 2 lit. a) din lege.

Nu s-a probat că ar fi existat un grup structurat format din trei sau mai multe persoane, care să fi existat o perioadă și să fi acționat coordonat pentru comiterea uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, dimpotrivă, situația de fapt a conturat că inculpații au acționat ocazional pentru a săvârși infracțiunile, nu s-a evidențiat, de asemenea, că un grup era constituit sau avea o structură determinată, ori roluri prestabilite, ipoteză înscrisă în Teza a II-a a textului indicat. Acuzarea a descris numai indicii, presupuneri, dar nu a probat că acțiunile infracționale ale inculpaților au fost mai mult decât complicități ocazionale la infracțiunea de contrabandă.

Subiectiv, pentru că membrii grupului trebuie să cunoască că fac parte dintr-o grupare, fiecare cu rol, atribuții și să acționeze coordonat o perioadă într-o ierarhie prestabilită, nu s-a dovedit că inculpații, pe de o parte, și persoanele neidentificate nici în ramura moldovenească, nici în cea românească, în afara inculpaților ar fi colaborat decât specific pluralității ocazionale, ca și complici, deci nu organizat, existența grupului fiind numai prezumată, dar nedovedită, astfel că în ce-i privește nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție de care ei se bucură potrivit art. 5 2 C. proc. pen. În ce privește cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 17/2 C. proc. pen., comun și recursul declarat de partea civilă, instanța de fond, soluția, și sub acest aspect, fiind menținută de instanța de prim control judiciar, legal și temeinic a motivat considerentele pentru care acțiunea civilă a fost respinsă, ca nefondată.

Fără a relua, în detaliu, considerentele judicios motivate pe latura civilă a cauzei, considerente pe care Curtea și le însușește, relevând că Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați s-a constituit parte civilă cu 159.861,29 RON, drepturi vamale, alte taxe datorate în vamă, susținut aferente cantității de 18.125 pachete de țigări, din care 13.610,82 RON valoare în vamă, taxă vamală dacă țigările ar fi fost importate legal 7.839,83 RON, 118.446,22 RON acciză, de asemenea dacă țigările ar fi fost legal importate și 33.575,25 RON TVA. În cauză, țigările introduse fraudulos în țară au fost confiscate, astfel că nu este îndeplinită condiția privind existența unui prejudiciu, acesta trebuind să fie cert și actual.

Introducerea în țară fraudulos a unor mărfuri de contrabandă, neurmată de introducerea lor în circuitul comercial nu atrage existența, în bugetul de stat, a unei pagube - în cauză țigările fiind confiscate de autoritățile abilitate, deci paguba bugetului nu a apucat să se producă, nevalorificarea țigărilor, nici pentru viitor, deci după confiscare, nefiind de natură a cauza o pagubă. Art. 277 din Legea nr. 86/2006 - C. vam. al României prevede că atunci când mărfurile care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, infractorul este obligat să plătească echivalentul lor în lei. Contrar, dacă astfel de măsuri de contrabandă se găsesc și sunt confiscate, inculpatul nu va fi obligat la plata echivalentului lor în lei.

Regulamentul de punere în aplicare a C. vam. (H.G. nr. 707/2006) art. 654 prevede că la stabilirea echivalentului în lei a mărfurilor care au făcut obiectul infracțiunii și care nu se găsesc, trebuie avută în vedere valoarea în vamă a acestora, la care se adaugă și alte drepturi legal datorate care se stabilesc la punerea în circulație a mărfurilor. Art. 256 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 prevede că datoria vamală se stinge, printre altele - lit. d) confiscarea, deci prin confiscare, se stinge datoria vamală pentru bunurile introduse ilegal pe teritoriul vamal.

Totodată, deși în alin. (2) al textului se prevede că stingerea datoriei vamale și în cazul de confiscare - operează numai dacă situația s-a produs înainte de acordarea liberului de vamă în cazul mărfurilor declarate pentru regimul vamal ce implică obligația de plată a drepturilor, aceasta, evident, nu se aplică în cazul mărfurilor sau bunurilor, introduse ilegal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal organizat, situație în care, logic, este exclusă acordarea liberului de vamă.

Hotărârea Curții de Justiție a Comunității Europene amintită de partea civilă în motivarea recursului său a statuat, printre altele, că împrejurările în care mărfurile care sunt reținute, în momentul introducerii pe teritoriul vamal comunitar, de autoritățile vamale și fiscale locale în zona în care se află primul birou vamal și care sunt simultan distruse sau ulterior, mărfurile rămânând în posesia autorităților, constituie „mărfuri puse sub sechestru și confiscate simultan sau ulterior” (art. 233 parag. 1, lit. d) Regulament CEE nr. 2913/92 din 12 octombrie 1992 de constituire a C. vam. comunitar, modificat în 1999”, deci datoria vamală se stinge.

Directiva 92/12/CEE a Consiliului, din 25 februarie 1992 modificată prin Directiva 96/99/CE din 30 decembrie 1996 privind regimul vamal al produselor supuse accizelor și deținerea, circulația, monitorizarea acestora, înscriu că mărfurile puse sub sechestru în momentul introducerii pe teritoriul vamal al comunității, distruse simultan sau ulterior, fără ca ele să fi ieșit vreodată din posesia autorităților și nu au fost importate în Comunitate, faptul generator al accizei în ce le privește, nu se produce, dispoziții similare găsindu-se și în ce privește taxa pe valoarea adăugată.

În cauză, situația de fapt a relevat că inculpații au încercat să introducă pe teritoriul țării, țigări, ei fiind depistați flagrant, în chiar momentul preluării lor după ce marfa fusese transportată, cu ambarcațiuni, până la malul românesc al râului Prut, depistarea lor flagrantă fiind realizată de autoritățile de frontieră, zona teritorială aflându-se în aria acestora de supraveghere (flagrantul a fost surprins și înregistrat cu camera de supraveghere pe principiul termoviziunii din dotarea I.J.P.F. Galați - SPE Oancea - stâlp frontieră 1277, Ferma Piscicolă V. - diguri ce despărțeau bazinele piscicole.

Ca atare, pentru că depășirea zonei în care se afla primul birou vamal nu s-a produs, iar țigările de contrabandă nu au fost comercializate sau intrate în circuitul comercial, ele fiind indisponibilizate, obligarea inculpaților la plata drepturilor de import (drept vamal, accize, TVA) ar însemna o dublă sancțiune materială, odată ce cantitatea totală de țigări, 18.125 pachete a fost confiscată, infracțiunea de contrabandă fiind de pericol, introducerea în țară fraudulos a mărfii de contrabandă, neurmată de introducerea în circuitul comercial necauzând pagubă bugetului de stat.

În ce privește motivarea recursului părții civile, în sensul că acțiunea sa este întemeiată și pe soluția procurorului general al României din recursul în interesul legii, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia nr. 21 din 17 octombrie 2011, hotărârea menționată a reținut că problema de drept supusă dezlegării prezintă interes practic, dar soluțiile relevante în interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale [art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen., în cazul infracțiunii de contrabandă prev. de art. 270 din Legea nr. 86/2006, modificată și completată, art. 4 pct. 13, art. 4 pct. 18, art. 224 pct. 1 lit. a) din aceeași lege], nu au soluționat în mod diferit problema luării măsurii de siguranță a confiscării speciale în cazul infracțiunii de contrabandă concomitent sau nu cu obligarea legală a inculpatului la plata sumelor reprezentând datoria vamală, instanța supremă respingând, ca inadmisibil, recursul în interesul legii.

În plus, în cauză, acțiunea civilă a părții civile nu a fost respinsă ca inadmisibilă, ci ca nefondată, pe considerentele deja enunțate. Corelativ constatării inexistenței unei pagube, în mod legal s-a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor inculpaților și restituirea către inculpatul D.C. a sumei de 1.350 RON, indisponibilizată în faza urmăririi penale, art. 163 C. proc. pen., precizând că acestea se iau în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune. În ce privește cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., comun recursului declarat de Parchet și recursurilor inculpaților, nici acesta nu este fondat.

Instanța de fond, și sub aspectul pedepselor și a modalității de executare a acestora, instanța de prim control judiciar, constatând temeinicia aplicării lor, orientându-se, în ce-i privește pe ambii inculpați, la pedeapsa rezultantă de câte 3 ani închisoare, a considerat în integralitate, criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., faptele infracționale săvârșite fiind de pericol social mărit și de împrejurările în care s-au produs, inculpații încercând să introducă în țară o cantitate relativ mare de țigări, ilegal, ei au acționat noaptea, prin utilizarea, spre a nu fi lesne depistați, eventual, a unor vehicule închiriate, iar în ce privește persoana lor, lucrători de poliție, nesinceri, reținându-se însă că anterior au avut o conduită socială bună, just s-a reținut în favoarea lor, circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., a cărei eficiență a condus la cuantumuri mai mici decât limitele prevăzute de textele incriminatoare.

Referitor modalității de executare, considerându-se că infracțiunile săvârșite sunt periculoase pentru valorile sociale ocrotite de legile speciale care le incriminează, că inculpații, în calitățile profesionale avute trebuia să prevină și să combată orice nesocotire a legii, prin implicarea personală, ei încălcând prestigiul relativ la datoria polițistului, toate acestea nu duc la aprecierea că scopul pedepsei ar putea fi realizat și fără executare prin privare de libertate. Pentru cele ce preced, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați, partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale, precum și de către cei doi inculpați nefiind fondate, potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., vor fi respinse. Conform art. 192 cu referire la art. 189 alin. (1) același Cod, partea civilă recurentă și inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Galați, partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale și inculpații V.T. și D.C. împotriva deciziei penale nr. 19 din 26 ianuarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedepsele aplicate inculpaților V.T. și D.C., durata reținerii și arestării preventive de la 14 mai 2011 la 22 mai 2012. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 450 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta parte civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 22 mai 2012.