ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2257/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2257/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 737/104/2007
la Tribunalul Olt reclamanta SC R. SA Olt a chemat în judecată pe pârâta A.F.M.
pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze decizia nr. 64 din 18
octombrie 2006, în ceea ce privește obligațiile fiscale de 9.318,21 RON, defalcate
6.914,69 RON debit, 2.045,71 RON majorări și 357,81 RON, penalități de întârziere.
În motivarea acțiunii
reclamanta a arătat că pârâta a stabilit diferențe de plată la fondul pentru mediu,
dobânzi și penalități de întârziere aferente perioadei iunie 2002 - decembrie 2005,
în cuantum de 9.318,21 RON, sume care nu sunt datorate. A precizat că pârâta, prin
decizia nr. 64 din 18 octombrie 2006 a respins contestația ca neîntemeiată.
Reclamanta a motivat că
Legea nr. 73/2000 privind fondul pentru mediu nu a prevăzut, în caz de neachitare
la termen aplicarea de dobânzi și/sau penalități de întârziere, că neplata acestor
sume constituia contravenție și că numai începând din anul 2006, ca urmare a adoptării
Ordonanței
Guvernului nr.
196/2005
s-a prevăzut că neachitarea obligațiilor respective dă drepturi la perceperea de
dobânzi și penalități.
S-a susținut în acțiune
că în perioada supusă controlului, respectiv iunie 2002 - decembrie 2006, a achitat
integral obligațiile datorate la fondul de mediu.
La dosar s-au depus: decizia
nr. 64/2006, situația achitării contribuției la fondul de mediu pe perioada 2002
- 2006, alte acte.
Pârâta A.F.M. a depus
întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului
Olt.
Prin sentința nr. 241
din 17 aprilie 2007, Tribunalul Olt a admis excepția necompetenței materiale invocată
de pârâtă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de
Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această
sentință, Tribunalul a reținut că în speță decizia nr. 64 din 18 octombrie 2006
este emisă de o autoritate publică centrală, așa încât în baza art. 10 din Legea
nr. 554/2004 competența de soluționare aparține Curții de Apel Craiova.
Prin sentința civilă
nr. 321 din 30 noiembrie 2007 Curtea de Apel Craiova, s
ecția de contencios administrativ
și fiscal,
a admis acțiunea formulată de SC R.O. SA, a anulat decizia nr. 64 din 18
octombrie 2006 emisă de A.F.M. precum și actele de stabilire a obligațiilor fiscale
în sumă de 9.318,21 RON reprezentând diferențe la fondul pentru mediu dobânzi și
penalități de întârziere pentru perioada iunie 2002 - decembrie 2005.
Pentru a hotărî astfel
această instanță a reținut că prin expertiza efectuată în cauză și necontestată
de nici una din părți s-a stabilit că suma datorată de reclamantă cu titlu de fond
de mediu în perioada iunie 2002 - decembrie 2005 este de 405.923,42 RON iar suma
achitată este de 406.020,46 RON.
Împotriva acestei hotărâri
a declarat recurs A.F.M. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ca prim motiv de recurs
invocă încălcarea normelor de competență materială a instanței care a pronunțat
hotărârea în sensul că dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ stabilise ca litigiile care privesc taxe și impozite, contribuții,
datorii vamale precum și accesorii de până la 500.000 RON, se soluționează în fond
de către Tribunal.
Pe fond hotărârea a fost
criticată precizându-se în esență că obligațiile fiscale ale societății au fost
determinate în baza declarațiilor și a plăților efectuate de societate privind Fondul
pentru mediu pentru perioada iunie 2002 - decembrie 2005.
Curtea analizând actele
și lucrările dosarului în raport cu criticile formulate și dispozițiile legale aplicabile
constată că hotărârea atacată a fost pronunțată cu încălcarea normelor de competență
prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit acestor dispoziții
litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice
locale și județene precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii
vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează
în fond de către Tribunalele administrativ fiscale.
De asemenea, în conformitate
cu prevederile art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., republicată,
dispozițiile cuprinse în acest act normativ se aplică și pentru administrarea creanțelor
provenind din contribuții, amenzi și alte sume ce constituie venituri ale bugetului
general consolidat, potrivit legii.
A.F.M. este, conform Legii
nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu și O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru
mediu instituție publică cu personalitate juridică, finanțată integral din venituri
proprii, care în temeiul O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., republicată și
al celorlalte acte normative conexe, desfășoară activități de declarare, stabilire,
verificare, colectare și control pentru sumele ce se constituie venit la bugetul
Fondului pentru mediu.
În speță cuantumul obligațiilor
de plată la Fondul pentru medii este de 9.318 RON sub valoarea de 500.000 RON reglementată
de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ceea ce atrage competența
de soluționare în primă instanță a Tribunalului indiferent dacă emitentul actului
administrativ atacat este o autoritate publică centrală sau locală.
Așa fiind se constată
că sentința atacată pe calea prezentului recurs a fost dată cu încălcarea normelor
de competență, motiv de nelegalitate care, potrivit art. 304 pct. 3 C. proc. civ.
se sancționează cu casarea hotărârii.
Pentru aceste motive,
hotărârea atacată va fi casată iar cauza va fi trimisă spre competentă soluționare
Tribunalului Olt.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de A.F.M. împotriva sentinței civile nr. 321 din 30 noiembrie 2007 a Curții de Apel
Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.
Casează hotărârea atacată
și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Olt,
secția de contencios administrativ
și fiscal.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 3 iunie 2008.