ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5489/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

de fond.

Cu ocazia soluționării recursului declarat de

reclamanta B.Ș. împotriva Sentinței civile nr. 369/CAF/2010 a Tribunalului Alba

Iulia, petenta reclamantă a invocat excepția de nelegalitate a art. 17 alin.

(4) lit. h) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 cu

modificările și completările ulterioare aprobate prin H.G. nr. 1120/2006

modificată prin H.G. nr. 57/2008, raportat la dispozițiile art. 8 din Legea nr.

290/2003 cu modificările și completările ulterioare.

În motivarea

excepției, B.Ș. a arătat că dispozițiile hotărârii de guvern contestate sunt

contrare legii, întrucât adaugă în mod nepermis la aceasta.

Prin întâmpinare,

pârâta A.N.R.P. a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca nefondată.

Prin Sentința nr.

201/F/CA/2010 din 1 septembrie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia a respins

excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (4) lit. h) din Normele

metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 invocată de petenta B.Ș. în

contradictoriu cu intimații Comisia Județeană Alba pentru Aplicarea Legii nr.

290/2003 din cadrul Instituției Prefectului Județului Alba, A.N.R.P. și

Guvernul României.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța de fond reținut în esență, că obiectul excepției îl

constituie un act administrativ unilateral cu caracter normativ adoptat după

intrarea în vigoare a Legii nr. 554/2004 modificată prin Legea nr. 262/2007.

Având în vedere că

art. 8 din Legea nr. 290/2003 cuprinde principiile de funcționare a comisiilor

județene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, precum și modalitatea de

contestarea a hotărârilor adoptate de Serviciul de aplicare a Legii nr.

290/2003 din cadrul A.N.R.P., instanța de fond a apreciat că dispozițiile H.G.

nr. 1120/2006, emisă în temeiul art. 13 din Legea nr. 290/2003, nu fac decât să

reglementeze procedurile de lucru ale comisiilor județene și ale Serviciului de

aplicare a Legii nr. 290/2003, cu referire expresă la art. 17 din norme.

S-a mai arătat, în

considerentele sentinței atacate, că alin. (4) din art. 17, introdus prin H.G.

nr. 57/2008, vizează procedura de lucru a Serviciului în situația exercitării

controlului administrativ ierarhic cu privire la hotărârile adoptate de

comisiile județene, iar stabilirea acestei proceduri de lucru nu reprezintă o

adăugare la lege, ci o organizare a aplicării ei, cu referire expresă la art.

13 din lege.

Concluzionând,

instanța de fond a reținut că interpretarea și aplicarea în concret a

dispozițiilor art. 17 alin. (4) lit. h) din Normele metodologice pentru

aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului instanței de contencios

competente să soluționeze litigiul.

exercitată.

Împotriva acestei

sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamanta

Ș.B., care, fără a se raporta la vreunul dintre motivele de recurs prevăzute la

art. 304 - 304

1

C. proc. civ., a susținut critici care se

circumscriu motivului prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Astfel, susține

recurenta-reclamantă, instanța de fond a apreciat în mod greșit "că prin

hotărârea de guvern nu s-a completat și modificat legea".

Recurenta

argumentează că prin H.G. nr. 57/2008, care a modificat H.G. nr. 1120/2006, la

art. 17 alin. (4) lit. h) sunt conferite Comisiei centrale atribuții noi, ceea

ce înseamnă o completare a art. 8 din Legea nr. 290/2003 și o încălcare a

regulii potrivit căreia "doar o lege putea completa o altă lege și în

niciun caz o hotărâre de guvern".

Guvernul României,

Instituția Prefectului - Comisia Județeană Alba pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 290/2003 și A.N.R.P. au formulat întâmpinări prin care au combătut

susținerile făcute de recurentă arătând, în esență, că hotărârea instanței de

fond este legală și temeinică.

de recurs.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 8 din

Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor

români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase

în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război

și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate,

semnat la Paris la 10 februarie 1947: "(1) În vederea soluționării

cererilor depuse de persoanele îndreptățite, comisiile județene, respectiv a

municipiului București, constituite în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998,

republicată, se vor completa pentru aceste cazuri, în termen de 15 zile de la

intrarea în vigoare a prezentei legi, cu câte un reprezentant și al celorlalte

ministere cu atribuții în aplicarea prezentei legi. Reprezentantul Secției

Cadrilater a Asociației Române a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS) nu

participă la soluționarea cererilor depuse de persoanele îndreptățite, potrivit

prezentei legi.

(2) Comisiile

județene și a municipiului București primesc, verifică și rezolvă cererile de

atribuire în natură ori pentru acordare de despăgubiri sau compensații, după

caz. Hotărârile privind recunoașterea drepturilor, acordarea despăgubirilor și/

sau a compensațiilor se dau în termen de cel mult 6 luni de la înregistrarea

cererilor. Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor comisiei și

se comunică comisiei centrale constituite în baza Legii nr. 9/1998 republicată,

precum și solicitantului.

(3) În termen de 15

zile de la comunicare, solicitantul nemulțumit de hotărârea comisiei județene,

respectiv a municipiului București, poate face contestație la comisia centrală.

(4) În termen de cel

mult 60 de zile, comisia centrală va analiza contestațiile și le va aproba sau

respinge. Hotărârea comisiei centrale se comunică comisiilor județene,

respectiv a municipiului București, solicitanților și direcțiilor generale ale

finanțelor publice județene sau a municipiului București, după caz.

(5) Hotărârile

comisiei centrale sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate, în

termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a

tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.

(6) Hotărârile

pronunțate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.

(7) În vederea soluționării

cererilor, comisiile prevăzute la art. 5, precum și instanțele judecătorești

pot solicita din oficiu, cu respectarea legii, acte și informații oricăror

instituții publice din țară sau din străinătate, persoanelor fizice sau

juridice".

Într-adevăr, prin

art. 17 alin. (4) lit. h) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr.

1120/2006, așa cum au fost modificate prin articol unic pct. 1 din Hotărârea

nr. 57/2008 privind modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii

nr. 290/2003, s-a prevăzut că Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003,

coordonat de vicepreședinte, "h) în situația în care constată încălcarea

prevederilor Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare,

precum și a normelor metodologice adoptate în aplicarea sa, propune

reanalizarea actelor administrative emise în aplicarea acestei legi de către

comisiile județene sau a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.

290/2003. Decizia motivată a vicepreședintelui se comunică comisiilor județene

sau a municipiului București pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. În baza

raporturilor administrative ierarhice, vicepreședintele poate solicita

comisiilor județene sau a municipiului București pentru aplicarea Legii nr.

290/2003 revocarea actelor administrative emise, în situația în care constată

încălcarea prevederilor legale în vigoare".

În esență, recurenta

a susținut că atribuțiile date vicepreședintelui Serviciului pentru aplicarea

Legii nr. 290/2003, de a cere, prin decizie motivată, reanalizarea actelor administrative

emise de comisiile județene și, respectiv, de a cere acestor comisii revocarea

actelor administrative, în situația în care constată încălcarea prevederilor

legale în vigoare, constituie atribuții neprevăzute la art. 8 din Legea nr.

290/2003, ceea ce înseamnă o completare a legii respectiv, susțineri apreciate

de instanța de fond ca fiind lipsite de temei.

Într-adevăr, la art.

13 din Legea nr. 290/2003, legiuitorul a prevăzut că procedurile de lucru ale

comisiilor județene, respectiv a municipiului București pentru aplicarea Legii

nr. 290/2003 și ale A.N.R.P. - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003

vor fi stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.

De asemenea, este

necontestat că, pe de o parte, activitatea structurilor administrative este

guvernată de principiul revocabilității actelor administrative, până în

momentul când acestea au intrat în circuitul civil și au produs efecte

juridice, așa cum rezultă în mod expres din prevederile art. 1 alin. (6) din Legea

nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Pe de altă parte,

este necontestat că între Comisiile județene și a municipiului București pentru

aplicarea Legii nr. 290/2003 și A.N.R.P. - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.

290/2003 există raporturi de subordonare ierarhică.

Astfel fiind,

dispozițiile art. 17 alin. (4) lit. h) din Normele metodologice pentru

aplicarea Legii nr. 290/2003 nu reprezintă o completare a prevederilor art. 8

din Legea nr. 290/2003, ci constituie o soluție de reglementare secundară

conformă cu prevederile art. 13 din aceeași lege și o transpunere, în cadrul

organizatoric de aplicare a acestei legi, a principiilor revocabilității

actelor administrative și, respectiv, subordonării/ supraordonării structurilor

administrative.

În concluzie, având

în vedere considerentele de mai sus, soluția instanței de fond este legală și

temeinică, urmând ca recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de B.Ș. împotriva Sentinței civile nr. 201/F/CA din 1 septembrie 2010

a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 decembrie 2010.