ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2592/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul T.M.

a chemat în judecată Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, secția parchetelor militar și ministerul apărării naționale, pentru a se dispune: - anularea fișei de apreciere de serviciu anuală întocmită pentru anul 2008, care i-a fost adusă la cunoștință la data de 9 martie 2010; - anularea ordinului (rezoluției) ministrului apărării naționale prin care a fost revalidat Actul de constatare al Comisiei de analiză a contestației la aprecierea de serviciu din 14 august 2009, fiindu-i respinsă contestația; - obligarea pârâtului Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militar să procedeze la întocmirea unei noi fișe de apreciere de serviciul anual pentru anul 2008, în sensul schimbării calificativului din „bun” în „foarte bun” și a nivelului potențialului din „sub medie” în „peste medie”.

2. Soluția instanței de fond. Prin sentința civilă nr. 3710 din 25 mai 2011 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul M.A.P.N., ca neîntemeiată. A fost admisă excepție tardivității invocată de pârâtul Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția parchetelor militare și a fost respinsă acțiunea reclamantului ca tardiv formulată. În motivarea soluției instanței de fond s-a reținut, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.P.N., că excepția este nefondată având în vedere că în temeiul art. 35 și 36 din M.R.U. - 3/1, instrucțiuni privind aprecierea cadrelor militare aprobate prin Ordinul M.A.P.N.

M-30 din 15 februarie 2007, reclamantul s-a adresat Ministrului Apărării în procedura de contestare a fișei de apreciere de serviciu anuală pe 2008, acesta întocmind actul de constatare nr. C6719 din 19 august 2009 și aprobând revizuirea fișei de serviciu anuală a reclamantului. Referitor la excepția tardivității, instanța de fond a reținut că la data de 26 mai 2009 reclamantului i-a fost adusă la cunoștință fișa de apreciere de serviciu anuală pe anul 2008, potrivit căreia reclamantului i s-a acordat calificativul „bun” pentru activitatea desfășurată în anul respectiv. Reclamantul a contestat aprecierea anuală, comisia de analiză a contestației din cadrul Ministerului Apărării Naționale întocmind actul de constatare înregistrat sub nr. C6719 din 19 august 2009 și s-a propus modificarea nivelului indicatorului „Capacitate conceptuală” de la „Caracteristicile performanței” din „Minim dezvoltat” – M.D.

în „Dezvoltat” – D, dar s-a propus și menținerea calificativului „Bun”. La data de 10 decembrie 2009, reclamantul s-a adresat Ministerul Apărării Naționale solicitând reexaminarea contestației formulate împotriva aprecierii de serviciu pe anul 2008, iar M.A.P.N. a comunicat reclamantului că s-a aprobat revizuirea, în baza art. 37 din M.R.U. - 3/1 – Instrucțiuni privind aprecierea cadrelor militare.

Ca urmare, la data de 15 ianuarie 2010 a fost întocmită o nouă fișă de apreciere de serviciu pe anul 2008 ce a fost adusă la cunoștința reclamantului la data de 9 martie 2010, iar la 11 martie 2010 acesta s-a adresat M.A.P.N., contestând și noua fișă de apreciere de serviciu pentru anul 2008. Prin adresa nr. A2046 din 6 aprilie 2010 emisă de Ministerul Apărării Naționale – Direcția Management Resurse Umane s-a comunicat reclamantului faptul că hotărârea este definitivă și nu există posibilitatea cercetării, prin a doua contestație la apreciere pe anul 2008. Instanța de fond a reținut că în urma admiterii contestației a fost întocmită o nouă fișă de apreciere pe anul 2008 iar reclamantul nu mai avea posibilitatea legală de a formula o nouă contestației împotriva fișei de apreciere revizuită pe anul 2008. În raport de art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, s-a considerat că noua fișă de apreciere pentru anul 2008 a fost adusă la cunoștință reclamantului la 9 martie 2010, iar termenul de 6 luni curge de la acea dată.

Instanța a constatat că prin Adresa nr. A/2046 din 6 aprilie 2010 emisă de Ministerul Apărării Naționale nu s-a soluționat a doua contestație ci s-a comunicat reclamantului faptul că hotărârea este definitivă și nu există posibilitatea cercetării aspectelor sesizate prin a doua contestație. Adresa respectivă este o informare și nu este un act producător de efecte juridice, nu este un act care să exprime refuzul nejustificat sau nu de a efectua o operațiune administrativă, iar excepția tardivității este întemeiată în raport de data comunicării fișei de apreciere. 3. Calea de atac exercitată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul T.M. considerând-o nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. În motivele de recurs se arată că ministrul apărării naționale a aprobat revizuirea aprecierii sale de serviciu pe anul 2008 în baza art. 37 din M.R.U. - 3/1. Instrucțiuni privind aprecierea cadrelor militare. După ce i-a fost întocmită noua fișă de apreciere de serviciu pe anul 2008, care i-a fost adusă la cunoștință la 9 martie 2010, reclamantul a formulat contestație ce a fost înregistrată la 12 martie 2010. În raport de prevederile M.R.U. - 3/1 contestația împotriva noii fișe de apreciere este posibilă pentru că nu există nicio dispoziție contrară, iar recurentul susține că dacă s-ar aprecia altfel ar trebui să se admită că cei doi evaluatori pot să-și modifice punctul de vedere inițial, după admiterea cererii de revizuire, fără ca eșalonul ierarhic superior să poată fi sesizat cu privire la noua evaluare incorectă.

În justificarea acestui demers, recurentul a invocat și prevederile art. 328 alin. (1) C. proc. civ. potrivit cărora hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. Potrivit art. 36 lit. d) din instrucțiunile menționate, comandantul căruia i se adresează contestația este obligat să prezinte un punct de vedere asupra acestuia în decurs de 15 zile lucrătoare de la data depunerii contestației. Pentru că la M.A.P.N. contestația a fost înregistrată la 12 martie 2010, cele 15 zile lucrătoare expirau la 1 aprilie 2010 și pentru că acțiunea a fost înregistrată la 1 octombrie 2010, deci în termenul legal de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, soluția de respingere a acțiunii ca tardivă este greșită.

Tot greșită a fost apreciată și soluția instanței de fond în raport de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 care prevede un al doilea termen de introducere a acțiunii în contencios administrativ, respectiv termenul de 1 an de la data comunicării actului, care este un termen de decădere, termen ce poate fi avut în vedere pentru motive temeinice. Legea nu definește semnificația sintagmei „motive temeinice”, astfel că este misiunea instanței de judecată să aprecieze dacă anumite situații sunt sau nu „motive temeinice”. S-a arătat că în cauză, suntem în prezența unor asemenea „motive temeinice”, dat fiind faptul că reclamantul este procuror militar și în virtutea statutului de cadru militar, era necesar să depună toate diligențele pentru soluționarea pe cale administrativă a litigiului în care a fost implicat.

De aceea, a contestat noua fișă de apreciere de serviciu, sperând că în cele din urmă problema va fi soluționată, evitând astfel sesizarea instanței de judecată iar acest demers reprezintă un motiv temeinic de natură să justifice aplicarea termenului de decădere de 1 an de la data comunicării actului prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, conform art. 304 pct. 9 și art. 312 C. proc. civ. Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

4. Soluția instanței de recurs. După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Instanța de fond a fost investită cu soluționarea unei acțiuni în anularea fișei de serviciu anuală întocmită pentru anul 2008 și anularea ordinului (rezoluției) ministrului apărării naționale prin care a fost revalidat actul de constatare al comisiei de analiză a contestației la aprecierea de serviciu din 14 august 2009. Instanța de fond a respins cererea ca tardiv formulată, iar criticile din recurs ce vizează această soluție sunt nefondate. Așa cum a reținut și instanța de fond și cum se arată și în motivele de recurs, reclamantul a contestat fișa sa de apreciere pe anul 2008 în baza prevederilor art. 37 din M.R.U.

- 3/1 Instrucțiuni privind aprecierea cadrelor militare. Potrivit acestuia, „Fișele de apreciere de serviciu anuale pot fi revizuite în anul calendaristic în care au fost întocmite cu ocazia analizei și studierii acestora de către structurile cu drept de control, structurile responsabile cu managementul carierei individuale și membrii comisiilor de selecție în vederea promovării, dacă se constată nereguli în conținutul unor aprecieri, în sensul neconcordanței între conținut și calificativele acordate sau când n-au fost respectate prevederile prezentelor instrucțiuni. Fișele de apreciere de serviciu anuale revizuite vor fi refăcute de evaluatori, aceștia putând fi chemați în fața consiliului de onoare dacă există indicii privind superficialitatea sau reaua lor intenție.

La întocmirea noilor fișe de apreciere se vor respecta și prevederile art. 35 alin. (2) din instrucțiuni”. Pentru că i-a fost admisă revizuirea, a fost refăcută fișa de apreciere de serviciu anuală pentru 2008, care i-a fost adusă la cunoștință reclamantului la 9 martie 2010. Recurentul-reclamant susține că această fișă refăcută pe anul 2008 putea fi contestată în condițiile art. 37 din M.R.U. - 3/1. Instrucțiuni privind aprecierea cadrelor militare, deoarece nu există nicio dispoziție contrară, însă, aceste susțineri sunt nefondate și nu țin seama de dispozițiile art. 37 din M.R.U. - 3/1 care prevăd că revizuirea fișei de apreciere de serviciu este o posibilitate acordată numai în anumite condiții și care se poate face în cursul anului calendaristic în care a fost întocmită fișa de apreciere.

Dacă s-ar accepta punctul de vedere al recurentului și s-ar considera, pentru că legea nu prevede expres că fișa de apreciere refăcută ca urmare revizuirii în condițiile art. 37 din M.R.U. - 3/1, ar putea fi la rândul său contestată, atunci fișele de apreciere ar putea fi mereu contestate dacă se mențin aceleași calificative, iar scopul legii nu este acesta. Dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 328 alin. (1) C. proc. civ. nu prezintă nicio relevanță în cauză pentru că fișa de apreciere anuală, chiar dacă a fost revizuită, nu poate fi comparată cu o hotărâre judecătorească pentru a invoca principiul consacrat de art. 328 alin. (1) C. proc. civ. Nici dispozițiile art. 36 lit. d) din M.R.U.

- 3/1 nu sunt incidente în cauză pentru că poate fi contestată în condițiile art. 36, fișa de apreciere anuală dacă sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 35 din aceleași instrucțiuni și nu în cazul în care fișa de apreciere a fost revizuită, așa cum s-a întâmplat în cauză. De aceea, nu prezintă nicio relevanță faptul că M.A.P.N. trebuia să prezinte un punct de vedere în termen de 15 zile lucrătoare pentru că această obligație îi revine numai în cazul contestațiilor întemeiate pe art. 35 din Instrucțiuni, dar fișele de apreciere sunt cele inițiale și nu cele revizuite. În raport de dispozițiile art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, soluția instanței de fond este legală. În motivele de recurs, recurentul invocă dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia termenul pentru introducerea acțiunii, în cazul actului administrativ unilateral, pentru motive temeinice, ar fi de 1 an de la data comunicării actului.

Într-adevăr, legea nu prevede care este semnificația sintagmei „motive temeinice”. Trebuie precizat că în fața instanței de fond, deși s-a pus în discuție excepția tardivității acțiunii în raport de art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, reclamantul nu a invocat asemenea motive temeinice care să fie analizate, în contradictoriu cu părțile litigiului. Însă, motivele invocate de recurent ca fiind „temeinice” pentru a justifica depășirea termenului de 6 luni nu pot fi reținute. Faptul că recurentul este procuror militar și că trebuie să respecte principiul subordonării ierarhice, nu poate constitui asemenea „motive temeinice” pentru că nu pot dovedi și nu pot justifica depășirea termenului prevăzut de lege.

Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.M. împotriva Sentinței civile nr. 3710 din 25 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2012.