ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2592/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2592/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Sesizarea instanței de fond
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția
contencios administrativ și fiscal, reclamantul T.M. a chemat în judecată
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, secția parchetelor militar
și ministerul apărării naționale, pentru a se dispune:
- anularea fișei de apreciere de
serviciu anuală întocmită pentru anul 2008, care i-a fost adusă la cunoștință
la data de 9 martie 2010;
- anularea ordinului (rezoluției)
ministrului apărării naționale prin care a fost revalidat Actul de constatare
al Comisiei de analiză a contestației la aprecierea de serviciu din 14 august
2009, fiindu-i respinsă contestația;
- obligarea pârâtului Ministerului
Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
parchetelor militar să procedeze la întocmirea unei noi fișe de apreciere de
serviciul anual pentru anul 2008, în sensul schimbării calificativului din
„bun” în „foarte bun” și a nivelului potențialului din „sub medie” în „peste
medie”.
Soluția instanței de fond.
Prin sentința civilă nr. 3710 din 25
mai 2011 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal a
fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul
M.A.P.N., ca neîntemeiată.
A fost admisă excepție tardivității
invocată de pârâtul Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția parchetelor militare și a fost respinsă acțiunea
reclamantului ca tardiv formulată.
În motivarea soluției instanței de
fond s-a reținut, în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale
pasive a M.A.P.N., că excepția este nefondată având în vedere că în temeiul art.
35 și 36 din M.R.U. - 3/1, instrucțiuni privind aprecierea cadrelor militare
aprobate prin Ordinul M.A.P.N. M-30 din 15 februarie 2007, reclamantul s-a
adresat Ministrului Apărării în procedura de contestare a fișei de apreciere de
serviciu anuală pe 2008, acesta întocmind actul de constatare nr. C6719 din 19
august 2009 și aprobând revizuirea fișei de serviciu anuală a reclamantului.
Referitor la excepția tardivității,
instanța de fond a reținut că la data de 26 mai 2009 reclamantului i-a fost
adusă la cunoștință fișa de apreciere de serviciu anuală pe anul 2008, potrivit
căreia reclamantului i s-a acordat calificativul „bun” pentru activitatea
desfășurată în anul respectiv.
Reclamantul a contestat aprecierea
anuală, comisia de analiză a contestației din cadrul Ministerului Apărării
Naționale întocmind actul de constatare înregistrat sub nr. C6719 din 19 august
2009 și s-a propus modificarea nivelului indicatorului „Capacitate conceptuală”
de la „Caracteristicile performanței” din „Minim dezvoltat” – M.D. în
„Dezvoltat” – D, dar s-a propus și menținerea calificativului „Bun”.
La data de 10 decembrie 2009,
reclamantul s-a adresat Ministerul Apărării Naționale solicitând reexaminarea contestației
formulate împotriva aprecierii de serviciu pe anul 2008, iar M.A.P.N. a
comunicat reclamantului că s-a aprobat revizuirea, în baza art. 37 din M.R.U. -
3/1 – Instrucțiuni privind aprecierea cadrelor militare.
Ca urmare, la data de 15 ianuarie 2010
a fost întocmită o nouă fișă de apreciere de serviciu pe anul 2008 ce a fost
adusă la cunoștința reclamantului la data de 9 martie 2010, iar la 11 martie 2010
acesta s-a adresat M.A.P.N., contestând și noua fișă de apreciere de serviciu
pentru anul 2008.
Prin adresa nr. A2046 din 6 aprilie 2010
emisă de Ministerul Apărării Naționale – Direcția Management Resurse Umane s-a
comunicat reclamantului faptul că hotărârea este definitivă și nu există
posibilitatea cercetării, prin a doua contestație la apreciere pe anul 2008.
Instanța de fond a reținut că în
urma admiterii contestației a fost întocmită o nouă fișă de apreciere pe anul
2008 iar reclamantul nu mai avea posibilitatea legală de a formula o nouă
contestației împotriva fișei de apreciere revizuită pe anul 2008.
În raport de art. 11 alin. (1) lit.
a) din Legea nr. 554/2004, s-a considerat că noua fișă de apreciere pentru anul
2008 a fost adusă la cunoștință reclamantului la 9 martie 2010, iar termenul de
6 luni curge de la acea dată.
Instanța a constatat că prin Adresa nr.
A/2046 din 6 aprilie 2010 emisă de Ministerul Apărării Naționale nu s-a
soluționat a doua contestație ci s-a comunicat reclamantului faptul că
hotărârea este definitivă și nu există posibilitatea cercetării aspectelor
sesizate prin a doua contestație.
Adresa respectivă este o informare
și nu este un act producător de efecte juridice, nu este un act care să exprime
refuzul nejustificat sau nu de a efectua o operațiune administrativă, iar
excepția tardivității este întemeiată în raport de data comunicării fișei de
apreciere.
Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs reclamantul T.M. considerând-o nelegală, fiind dată cu aplicarea
greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivele de recurs se arată că
ministrul apărării naționale a aprobat revizuirea aprecierii sale de serviciu
pe anul 2008 în baza art. 37 din M.R.U. - 3/1. Instrucțiuni privind aprecierea cadrelor
militare.
După ce i-a fost întocmită noua fișă
de apreciere de serviciu pe anul 2008, care i-a fost adusă la cunoștință la 9
martie 2010, reclamantul a formulat contestație ce a fost înregistrată la 12
martie 2010.
În raport de prevederile M.R.U. - 3/1
contestația împotriva noii fișe de apreciere este posibilă pentru că nu există
nicio dispoziție contrară, iar recurentul susține că dacă s-ar aprecia altfel
ar trebui să se admită că cei doi evaluatori pot să-și modifice punctul de
vedere inițial, după admiterea cererii de revizuire, fără ca eșalonul ierarhic
superior să poată fi sesizat cu privire la noua evaluare incorectă.
În justificarea acestui demers,
recurentul a invocat și prevederile art. 328 alin. (1) C. proc. civ. potrivit
cărora hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de
lege pentru hotărârea revizuită.
Potrivit art. 36 lit. d) din
instrucțiunile menționate, comandantul căruia i se adresează contestația este
obligat să prezinte un punct de vedere asupra acestuia în decurs de 15 zile
lucrătoare de la data depunerii contestației.
Pentru că la M.A.P.N. contestația a
fost înregistrată la 12 martie 2010, cele 15 zile lucrătoare expirau la 1
aprilie 2010 și pentru că acțiunea a fost înregistrată la 1 octombrie 2010,
deci în termenul legal de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 554/2004, soluția de respingere a acțiunii ca tardivă este greșită.
Tot greșită a fost apreciată și soluția
instanței de fond în raport de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 care
prevede un al doilea termen de introducere a acțiunii în contencios
administrativ, respectiv termenul de 1 an de la data comunicării actului, care
este un termen de decădere, termen ce poate fi avut în vedere pentru motive
temeinice.
Legea nu definește semnificația
sintagmei „motive temeinice”, astfel că este misiunea instanței de judecată să
aprecieze dacă anumite situații sunt sau nu „motive temeinice”.
S-a arătat că în cauză, suntem în
prezența unor asemenea „motive temeinice”, dat fiind faptul că reclamantul este
procuror militar și în virtutea statutului de cadru militar, era necesar să
depună toate diligențele pentru soluționarea pe cale administrativă a
litigiului în care a fost implicat.
De aceea, a contestat noua fișă de
apreciere de serviciu, sperând că în cele din urmă problema va fi soluționată,
evitând astfel sesizarea instanței de judecată iar acest demers reprezintă un
motiv temeinic de natură să justifice aplicarea termenului de decădere de 1 an
de la data comunicării actului prevăzut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
S-a solicitat admiterea recursului,
casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, conform art.
304 pct. 9 și art. 312 C. proc. civ.
Ministerul Public, Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat întâmpinare și a solicitat
respingerea recursului ca nefondat.
Soluția instanței de recurs.
După examinarea motivelor de recurs,
a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul
declarat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a fost investită cu
soluționarea unei acțiuni în anularea fișei de serviciu anuală întocmită pentru
anul 2008 și anularea ordinului (rezoluției) ministrului apărării naționale
prin care a fost revalidat actul de constatare al comisiei de analiză a
contestației la aprecierea de serviciu din 14 august 2009.
Instanța de fond a respins cererea
ca tardiv formulată, iar criticile din recurs ce vizează această soluție sunt
nefondate.
Așa cum a reținut și instanța de
fond și cum se arată și în motivele de recurs, reclamantul a contestat fișa sa
de apreciere pe anul 2008 în baza prevederilor art. 37 din M.R.U. - 3/1 Instrucțiuni
privind aprecierea cadrelor militare.
Potrivit acestuia, „Fișele de
apreciere de serviciu anuale pot fi revizuite în anul calendaristic în care au
fost întocmite cu ocazia analizei și studierii acestora de către structurile cu
drept de control, structurile responsabile cu managementul carierei individuale
și membrii comisiilor de selecție în vederea promovării, dacă se constată
nereguli în conținutul unor aprecieri, în sensul neconcordanței între conținut
și calificativele acordate sau când n-au fost respectate prevederile
prezentelor instrucțiuni. Fișele de apreciere de serviciu anuale revizuite vor
fi refăcute de evaluatori, aceștia putând fi chemați în fața consiliului de
onoare dacă există indicii privind superficialitatea sau reaua lor intenție. La
întocmirea noilor fișe de apreciere se vor respecta și prevederile art. 35 alin.
(2) din instrucțiuni”.
Pentru că i-a fost admisă revizuirea,
a fost refăcută fișa de apreciere de serviciu anuală pentru 2008, care i-a fost
adusă la cunoștință reclamantului la 9 martie 2010.
Recurentul-reclamant susține că
această fișă refăcută pe anul 2008 putea fi contestată în condițiile art. 37
din M.R.U. - 3/1. Instrucțiuni privind aprecierea cadrelor militare, deoarece
nu există nicio dispoziție contrară, însă, aceste susțineri sunt nefondate și
nu țin seama de dispozițiile art. 37 din M.R.U. - 3/1 care prevăd că revizuirea
fișei de apreciere de serviciu este o posibilitate acordată numai în anumite
condiții și care se poate face în cursul anului calendaristic în care a fost
întocmită fișa de apreciere.
Dacă s-ar accepta punctul de vedere
al recurentului și s-ar considera, pentru că legea nu prevede expres că fișa de
apreciere refăcută ca urmare revizuirii în condițiile art. 37 din M.R.U. - 3/1,
ar putea fi la rândul său contestată, atunci fișele de apreciere ar putea fi
mereu contestate dacă se mențin aceleași calificative, iar scopul legii nu este
acesta.
Dispozițiile art. 28 alin. (1) din
Legea nr. 554/2004 și art. 328 alin. (1) C. proc. civ. nu prezintă nicio
relevanță în cauză pentru că fișa de apreciere anuală, chiar dacă a fost
revizuită, nu poate fi comparată cu o hotărâre judecătorească pentru a invoca
principiul consacrat de art. 328 alin. (1) C. proc. civ.
Nici dispozițiile art. 36 lit. d)
din M.R.U. - 3/1 nu sunt incidente în cauză pentru că poate fi contestată în
condițiile art. 36, fișa de apreciere anuală dacă sunt îndeplinite condițiile
cerute de art. 35 din aceleași instrucțiuni și nu în cazul în care fișa de
apreciere a fost revizuită, așa cum s-a întâmplat în cauză.
De aceea, nu prezintă nicio
relevanță faptul că M.A.P.N. trebuia să prezinte un punct de vedere în termen
de 15 zile lucrătoare pentru că această obligație îi revine numai în cazul
contestațiilor întemeiate pe art. 35 din Instrucțiuni, dar fișele de apreciere
sunt cele inițiale și nu cele revizuite.
În raport de dispozițiile art. 11 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, soluția instanței de fond este legală.
În motivele de recurs, recurentul
invocă dispozițiile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia
termenul pentru introducerea acțiunii, în cazul actului administrativ
unilateral, pentru motive temeinice, ar fi de 1 an de la data comunicării
actului.
Într-adevăr, legea nu prevede care
este semnificația sintagmei „motive temeinice”. Trebuie precizat că în fața
instanței de fond, deși s-a pus în discuție excepția tardivității acțiunii în
raport de art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, reclamantul nu a
invocat asemenea motive temeinice care să fie analizate, în contradictoriu cu
părțile litigiului.
Însă, motivele invocate de recurent
ca fiind „temeinice” pentru a justifica depășirea termenului de 6 luni nu pot
fi reținute.
Faptul că recurentul este procuror
militar și că trebuie să respecte principiul subordonării ierarhice, nu poate
constitui asemenea „motive temeinice” pentru că nu pot dovedi și nu pot
justifica depășirea termenului prevăzut de lege.
Apreciind că soluția instanței de
fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20
din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de T.M.
împotriva Sentinței civile nr. 3710 din 25 mai 2011 a Curții de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 25 mai 2012.