ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4046/2019

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 04.07.2013, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Unitatea Militară 02592, reprezentată prin Ministerul Apărării Naționale, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: - anularea fișei de apreciere anuală întocmită pentru anul 2012 și care i-a fost adusă la cunoștința la data de 3 aprilie 2013; - anularea ordinului (rezoluției) ministrului apărării naționale prin care a fost revalidat Actul de constatare al Comisiei de analiză a contestației la aprecierea de serviciu din 29.04.2013, prin care i-a fost admisă în parte contestația, de care a luat cunoștință la data de 09.05.2013; - obligarea Unității Militare 02592 la întocmirea unei noi fișe de apreciere anuală pentru anul 2012, în sensul schimbării calificativului "CORESPUNZĂTOR" în calificativul "FOARTE BUN" și a nivelului potențialului din "MEDIU" în "PESTE MEDIU"; - suspendarea efectelor fișei de apreciere anuală pe anul 2012 până la soluționarea irevocabilă a cauzei; - plata daunelor morale în cuantum de 10.000 RON.

Hotărârea instanței de fond. Prin sentința civilă nr. 1497 din data de 06.05.2016 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta UNITATEA MILITARĂ 02592 prin MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, ca neîntemeiată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței civile nr. 1497 din data de 06.05.2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A. în temeiul motivului de casare prevăzut art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și, rejudecând cauza pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată și precizată la termenul din data de 13.01.2016. În dezvoltarea motivului de recurs invocat a formulat următoarele critici: I. În mod greșit a apreciat prima instanță că, în raport cu susținerile reclamantului din cuprinsul cererii de chemare în judecată, nu ar exista motive de anulare a fișei de apreciere întocmite pentru anul 2012 pentru nerespectarea procedurii de evaluare prevăzute Ordinul ministrului apărării naționale M-30/2007 - MRU 3/1 Instrucțiuni privind aprecierea cadrelor. În cauză, în Fișa de apreciere ajutătoare nu este trecută nici o observație referitoare la eventualele abateri sau neîndepliniri ale atribuțiunilor funcționale. În situația în care reclamantul nu și-ar fi îndeplinit obiectivele impuse de către evaluator, acesta ar fi trebuit să menționeze în fișa de apreciere ajutătoare și să stabilească un plan de redresare, aceasta fiind indispensabilă evaluatorului unic la întocmirea fișei anuale, și totodată ajută persoana evaluată să-și corecteze eventualele abateri profesionale pe parcursul anului. Instanța de judecată a fondului nu s-a pronunțat cu privire la toate cele trei motive de nulitate, invocate în motivarea Cererii de chemare în judecată, astfel: a) Primul motiv de nulitate invocat vizează modul de întocmire a fisei de apreciere ajutătoare (lipsa oricărei mențiuni din fisa de apreciere ajutătoare): Conform art. 3 alin. (1) din MRU-3/1, în cadrul activității de apreciere se întocmesc următoarele documente: fișa de apreciere ajutătoare și fișa de apreciere de serviciu anuală. Conform art. 1 din Anexa nr. 1 MRU-3/1, fișa de apreciere ajutătoare reprezintă un document de lucru pe întreg parcursul perioadei de apreciere. Conform Fișei de apreciere ajutătoare, deși a desfășurat activitate începând cu data de 01.02.2012, discuția inițială a purtat-o cu evaluatorul unic la data de 07.05.2012, cu o întârziere de 3 luni, față de prevederile legale, convenind asupra principalelor sarcini și a obiectivelor de performanță fără a stabili responsabilitățile "cheie" și "ierarhizarea acestora în funcție de importanță", conform prevederilor art. 9 alin. (4) lit. a) din Anexa nr. 1 la Instrucțiuni. S-au încălcat și prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Anexa nr. 1 în sensul că originalul fișei de apreciere ajutătoare rămâne la persoana evaluată și evaluatorul păstrează o copie, întrucât, pe tot parcursul evaluării, Fișa de apreciere ajutătoare a fost păstrată în biroul Personal (resurse umane) și nu a respectat prevederile legale. b) Cel de-al doilea motiv de nulitate reprezintă încălcarea dispozițiilor art. 17 alin. (2) din MRU-3/1, conform cărora, cadrelor militare mutate din unitate după 8 luni de activitate în anul de evaluare li se întocmesc fișe de apreciere de serviciu anuală. Fișele de apreciere de serviciu anuale se trimit odată cu celelalte documente de mutare. Cu Adresa nr. x din data de 6 decembrie 2012, U.M. 02592 București i-a transmis memoriul personal și documentele care confirmă faptul că este specialist de clasă - clasa I în arma justiție militară și specialist de clasă - clasa I în informatică. Modul nelegal în care evaluatorul a înțeles să-și îndeplinească obligațiile de serviciu rezultă din lipsa aprecierii ajutătoare și nerespectarea termenului de întocmire a Fișei de apreciere de serviciu anuală, aceasta fiind întocmită pe data de 28.03.2013, la solicitarea Comandamentul Logistic transmisă prin Adresa nr. x din 19.02.2013, cu patru luni întârziere, deși trebuia întocmită la sfârșitul lunii noiembrie. c) Un al treilea motiv de nulitate îl constituie întocmirea fișei de apreciere anuală prin încălcarea prevederilor legale, astfel: - Conform Ordinului ministrului apărării naționale nr. M-9/2013, documentul are caracter "neclasificat", nu "nesecret"; - Perioada de evaluare este 01.02. - 30.11.2012 și nu cum în mod greșit a stabilit evaluatorul unic, respectiv 01.02. - 01.12.2012, deoarece începând cu data de 01.12.2012 a fost mutat din Unitatea Militară 02592. - Nu s-au consemnat la rubrica A2, opțiunile sale privind următoarea funcție și aspirațiile în carieră, deși acestea au fost aduse la cunoștință evaluatorului unic, conform prevederilor art. 9 pct. 3 din Anexa nr. 1 Capitolul II din Instrucțiuni. - La rubrica B, obiectivele de performanță nu sunt limitate ca număr și nu sunt ierarhizate în funcție de importanță conform prevederilor art. 9 pct. 4 lit. a) din Anexa nr. 1 Capitolul II din Instrucțiuni, deși, stabilirea obiectivelor individuale reprezenta un obiectiv prioritar al procesului de evaluare. - La rubrica C, activitatea de consiliere nu este certificată prin semnăturile celor implicați, respectiv semnătura mea și a evaluatorului unic, conform art. 9 pct. 5 din Anexa nr. 1 Capitolul II din Instrucțiuni. - La rubrica D1, nu este corelație între caracteristicile performanței și aprecierea generală a performanței, în sensul că din 12 indicatori 6 sunt notați cu D respectiv Dezvoltat - ceea ce vizează un nivel peste medie, iar ceilalți sunt notați cu MD ceea ce reprezintă că abilitățile și calitățile sunt corespunzătoare standardelor și cerințelor postului. Mai mult, așa cum, în mod corect a apreciat și Comisia de analizarea Contestației, la aprecierea generală nu a fost analizat gradul de îndeplinire al fiecărui obiectiv de performanță stabilit și nu s-au evidențiat deopotrivă punctele tari și slabe. Conform prevederilor art. 12 pct. (9) lit. d) din Anexa nr. 1 calificativul "corespunzător" se acordă celor care obțin rezultate situate la nivelul mediei cadrelor militare din colectivitatea în care activează. Pentru a se vedea modul tendențios și răzbunător al evaluatorului unic, în colectivul în care a lucrat toate cadrele militare au obținut calificative de "foarte bun" și "excepțional," fapt menționat de în motivarea cererii de chemare în judecată și necontrazis de pârât, prin întâmpinare. - La rubrica D2 nu este consemnat numărul de ofițeri evaluați în același grad. Deși avea obligația să se pronunțe cu privire la motivele de nulitate invocate în motivarea cererii de chemare în judecată, prima instanță în mod greșit a apreciat că încălcarea unor dispoziții din Ordinul M-30/2007 (MRU 3/1) nu ar fi produs reclamantului nicio vătămare. Fișa de apreciere de serviciu anuală contestată a fost întocmită cu încălcarea prevederilor legale (Ordinul M-30/2007 - MRU 3/1), iar acest act administrativ netemeinic și nelegal îi limitează posibilitatea de a ocupa o funcție corespunzătoare gradului și pregătirii mele profesionale, afectându-mi totodată onoarea militară. Erorile procedurale și greșelile de formă și conținut existente în fișa de apreciere conduc la anularea de fapt și de drept a actului, acesta lăsând o amprentă profundă asupra activității sale profesionale ulterioare. Astfel, acordarea calificativului "corespunzător" din fișa de apreciere anuală a produs o vătămare în sensul că, urmare a acestui calificativ i s-a retras titlul de specialist de clasă (clasa I justiție militară) si i s-a îngrădit dreptul de a participa la misiuni externe. II. O altă critică pe care o aduce hotărârii recurate constă în aceea că instanța de fond în mod greșit reține că nu a contestat cea mai mare parte a aspectelor concrete reținute în cuprinsul fișei de apreciere. Prin Cererea de chemare în judecată formulată a contestat întreaga fisă de apreciere anuală întocmită pentru anul 2012. În mod greșit, Curtea a reținut în motivarea sentinței recurate faptul că, subpunctele l.1,1.3,1.8-11, ll. 11-12 și III.3-5 nu ar fi deloc criticate. Faptul că în cuprinsul Cererii de chemare în judecată nu sunt reluate ad litteram aspectele din cuprinsul fișei de apreciere, nefiind numerotate toate subpunctele, nu înseamnă că nu au fost contestate. Aceste aspecte au fost contestate în cadrul punctului I, fără a considera că este necesară numerotarea subpunctelor. Modul de tehnoredactare a Cererii de chemare în judecată nu trebuie să constituie un impediment în aflarea adevărului. În contextul în care a contestat și combătut toate susținerile, nereale de altfel, și care nu au putut fi dovedite în cadrul probatoriului cu înscrisuri administrat în cauză, din cuprinsul fișei de apreciere. Așa cum rezultă din cuprinsul Cererii de chemare în judecată, a contestat cele prezentate de evaluator la pct. I din apreciere (pag. 7 paragraf lI și următoarele din cererea de chemare în judecată). Evaluatorul susține că a prezentat lucrări cu greșeli de tehnoredactare, dar conform fișei de apreciere (pag. 3 rândul 26), "la data de 02.07.2012, cu adresa nr. Cp 3 2410 din 29.09.2012, Direcția Instrucție și Doctrină ne-a supus o nouă formă...", ori nu se poate ca o adresă emisă la data de 29.09.2012 să ajungă la Direcția Instanțelor Militare cu trei luni mai devreme. Critica evaluatorului cu privire la transmiterea răspunsului de către reclamant la data de 03.07.2012 este total neadevărată, deoarece, în perioada 02.07. - 06.07.2012 a beneficiat de concediu de odihnă, conform raportului aprobat de către evaluator, fapt confirmat de către Comisia de soluționare a contestației. Cu privire la proiectul de Ordin al ministrului apărării naționale pentru aprobarea "Instrucțunilor privind răspunderea materială a militarilor și personalului civil din MAp. N." arată că a primit ordin să meargă la Direcția Prevenire și Investigare a Corupției și Fraudelor și împreună cu un reprezentant al structurii respective, să lucreze și să vină cu propuneri pentru modificarea atribuțiilor Comisiei de Jurisdicție a Imputațiilor. A executat ordinul și a prezentat propunerile în format electronic. Pe lângă propunerile formulate cu privire la atribuțiile Comisiei de Jurisdicție a analizat întregul proiect și a formulat propuneri. La Direcția Instanțelor Militare toate documentele care i-au fost date în lucru au respectat termenele stabilite și niciodată nu a întârziat cu răspunsurile sau cu rezolvarea documentelor. Referitor la ședința Comisiei din 30.10.2012, se impun următoarele clarificări: După ce formula propuneri la actele normative, acestea erau transmise în format electronic, pe B., directorului, iar în același timp proiectul de act normativ era depus la secretariat și, cine era la secretariat avea obligația de a preda directorului Direcției. Au fost foarte multe situații când proiectele de acte normative rămâneau la director și la CDC erau transmise doar adresele cu propunerile făcute. Exemplarul nr. 1 pleca la inițiator, iar pe exemplarul nr. 2 semna și îl înregistram în Anexa nr. 19. De mapa pentru ședințele comisiei s-a ocupat, până la data de 30.09.2012, Lt. C., iar la plecarea din unitate, aceasta a predat toate documentele aflate în partidă ori la Compartimentul Documente Clasificate (CDC) ori șefului ei nemijlocit. Evaluatorul trebuie să probeze că acele documente au fost înregistrate în partida subsemnatului sau prin rezoluție i-au fost distribuite spre rezolvare. Mai mult, în momentul în care pregătea mapa pentru ședința Comisiei din luna respectivă, anexa toate documentele pe care le avea în partidă referitoare la ordinea de zi. Faptul că au fost găsite de șeful CDC (cadru al unității), rezultă foarte clar că acele documente au fost predate la CDC. Cu privire la pct. 5, acest comentariu nu are acoperire, în sensul că cel care a primit documentul avea obligația de a-l transmite tuturor șefilor de microstructuri și implicit directorului Direcției. Adresa întocmită a avut la bază propunerile șefilor de microstructuri, care au primit documentul și implicit evaluatorul unic. Atunci când a primit materialul a observat că acesta era transmis tuturor șefilor, inclusiv directorului. Cu privire la pct. 6, situația este identică cu cea prezentată la punctul nr. 5 comentat mai sus. Tot timpul când trimitea răspuns la un document pe adresa de B., dacă documentul era în format hârtie acesta era transmis la secretariat și de urgență ajungea la director, iar dacă venea în format electronic, pentru a nu genera întrebări suplimentare, spunea că acesta a venit pe rețeaua B. și menționa și cine l-a primit. Aici a făcut și o propunere DDI ca documentele să fie transmise pe noua adresă respectiv: D.. La fel de eronat, ceea ce demonstrează lipsa de obiectivitate a evaluatorului, este și comentariul cu privire la ședința Comisiei din data de 28.11.2012, unde la pct. 2 este scris foarte clar și bolduit: PROPUNEREA NU A FOST ÎNSUȘITĂ. De aici până la susținerea că ar fi scris că propunerea unității ar fi fost însușită este foarte mult. Referitor la adresa transmisă Direcției Informare și Relații Publice și aceasta este o dezinformare. Referitor la pct. 11 proiectul "Fi-11" evaluatorul prezintă două situații care nu corespund realității. Având în vedere cele prezentate, a solicitat să se constate lipsa de obiectivitate, reaua credință în întocmirea aprecierii de serviciu, toate susținerile evaluatorului fiind contrazise de înscrisuri. A contestat toate aspectele reținute la punctele II si III din cuprinsul fisei de apreciere (pag. 8-10 din Cererea de chemare în judecată). Judecătorul fondului, contrar celor menționate în Cererea de chemare în judecată, susține că nu ar fi contestate toate deficiențele semnalate în privința redactării Cererii de recurs în dosarul nr. x/2011. În acest sens arată că prin cererea de recurs a avut în vedere considerentele hotărârii cât și apărările formulate prin întâmpinare. A invocat excepția de necompetență materială a Tribunalului București, lipsa procedurii prealabile și nelegalitatea hotărârii. Când a văzut documentul semnat, a mers și a purtat o discuție prin care și-a exprimat punctul de vedere cu privire la excepțiile invocate. Totodată, a invocat practica judiciară prin care a susținut excepția necompetenței materiale. Era evident că excepția necompetenței materiale reprezintă o apărare importantă, însă directorul Direcției nu a vrut să dea curs solicitării de a modifica recursul. De asemenea, arată că au fost contestate și susținerile din fișa de apreciere anuală privitoare la dosarul nr. x/2012, contrar celor reținute de instanța de fond. În acest context reiterează cele invoate în cererea de chemare în judecată că înscrisurile folosite în susținerea celor prezentate în întâmpinare, dosarele în care Ltcol. E. avea calitatea de reclamant, erau la director pe birou și când dorea să facă înscrisuri i se spunea că este o treabă banală și o să ordone ca xerocopierea înscrisurilor să fie făcută de F.. Cu privire la părăsirea unității fără să fie trecut în registru, arată că ori de câte ori pleca din Obiectivul M. 100, consemna în registru și personal intra cu el la aprobat, în acest sens se poate verifica registrul de misiuni. Această susținere nu poate fi probată de către evaluator și nu i-a făcut observație cu privire la părăsirea unității fără aprobare. Părăsirea unității fără aprobare reprezintă o abatere disciplinară, iar conform Regulamentului disciplinei militare această faptă se sancționează. III. Nu poate fi menținută opinia Curții, potrivit căreia aspectele concrete reținute în cuprinsul fișei de evaluare, și care nu au fost contestate de reclamant, ar fi suficiente pentru acordarea calificativului "corespunzător". Prin Cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și ulterior precizată, a contestat întreaga fișă de apreciere anuală întocmită pentru anul 2012. Prin urmare, judecătorul fondului nu numai că nu a analizat Cererea de chemare în judecată și înscrisurile administrate în cauză și nici nu s-a pronunțat cu privire la toate cererile formulate. Din înscrisurile administrate în fața instanței de fond rezultă, fără putință de tăgadă, faptul că fișa de apreciere de serviciu anuală întocmită pentru anul 2012 încalcă reglementările legale aplicabile (Ordinul ministrului apărării naționale M-30/2007 - MRU-3/1 Instrucțiuni privind aprecierea cadrelor militare). Constatările și concluziile asupra evaluării trebuiau, în mod evident, să reliefeze măsura realizării exigenței unei evaluări complete și corecte. Având în vedere dinamica de personal din cadrul Ministerului Apărării Naționale, faptul că în perioada următoare sunt stabilite reorganizări, iar cel mai important criteriu pentru a ocupa o funcție este cel al calificativelor, prin menținerea calificativului "corespunzător", acordat printr-un act administrativ netemeinic și nelegal i se limitează posibilitatea de a ocupa o funcție corespunzătoare gradului și pregătirii profesionale. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., solicită admiterea recursului formulat.

Apărările formulate în cauză. Prin întâmpinarea formulată, pârâta Unitatea Militară 02592, reprezentată prin Ministerul Apărării Naționale, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. În motivare, arată că nu pot fi reținute criticile recurentului-reclamant referitoare la nelegalitatea fișelor de apreciere, câtă vreme instanța de fond a reținut în mod corect că reclamantul a manifestat superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, a dovedit existența unor carențe în pregătirea profesională și nu a manifestat interes pentru corectarea acestora, refuzând să accepte lipsurile care i-au fost relevate. Toate aceste aprecieri au fost susținute prin apărările formulate de instituția militară și justificate prin probatoriul administrat în cauză. Obiectivitatea măsurilor luate și cercetărilor efectuate sunt confirmate de actul de constatare al comisiei de analiză a contestațiilor la aprecierea de serviciu din 29.04.2013, aprobat de Ministrul Apărării Naționale, propunându-se menținerea calificativului acordat și a aprecierii potențialului reclamantului. Așadar, în mod corect a reținut judecătorul fondului, în raport cu susținerile reclamantului din cuprinsul cererii de chemare în judecată, că nu există motive de anulare a fișei de apreciere a reclamantului (astfel cum a fost modificată prin actul de constatare al comisiei de analiză a contestațiilor, aprobat de ministrul apărării naționale). Aspectele analizate și apreciate ca întemeiate de către Comisia de analiză a contestațiilor, nu au produs reclamantului o vătămare recunoscută de lege. Altfel spus, nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între încălcările semnalate (extrinseci) și modul de evaluare a caracteristicilor performanței, reclamantului, ce au determinat acordarea calificativului și aprecierea potențialului acestuia. In acest context, nu sunt probate criticile recurentului-reclamant referitoare la întocmirea fișei de apreciere anuală prin încălcarea prevederilor legale. Aspectele concrete reținute în cuprinsul fișei de evaluare și care nu au fost contestate de reclamant sunt suficiente pentru acordarea calificativului "corespunzător". Aceasta, în condițiile în care, în raport cu deficiențele existente în activitatea sa, îndeplinirea corecta de către reclamant doar a unora dintre atribuțiile cuprinse în fișa postului nu justifică acordarea unui calificativ superior.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 20 noiembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 26 februarie 2020, însă, prin încheierea de ședință din data de 24 octombrie 2018 s-a admis cererea de preschimbare a termenului de judecată stabilit și s-a fixat termen la data de 18 septembrie 2019, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, a apărărilor invocate prin întâmpinarea depusă de către intimatul-pârât, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Recurentul reclamant A. a sesizat instanța de contencios administrativ în vederea examinării legalității fișei de apreciere anuală întocmită de pârâta Unitatea Militară 02592 pentru anul 2012, precum și a ordinului (rezoluției) ministrului apărării naționale prin care a fost revalidat Actul de constatare al Comisiei de analiză a contestației la aprecierea de serviciu din 29.04.2013 privind admiterea în parte a contestației, cu consecința obligării pârâtei la întocmirea unei noi fișe de apreciere anuală pentru anul 2012, în sensul schimbării calificativului "CORESPUNZĂTOR" în calificativul "FOARTE BUN" și a nivelului potențialului din "MEDIU" în "PESTE MEDIU"; În cuprinsul fișei de apreciere s-a reținut că, în repetate rânduri, reclamantul a manifestat superficialitate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, simple sau complexe, a dovedit existența unor carențe în pregătirea profesională și nu a manifestat interes pentru corectarea acestora, refuzând să accepte lipsurile care i-au fost relevate. Ca urmare a modului defectuos de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către reclamant, comandantul unității a fost nevoit, în mai multe rânduri, să refacă total sau parțial diverse lucrări prezentate de acesta. În câteva ocazii, reclamantul a reproșat comandantului unității faptul că nu este apreciat la justa sa valoare, dând dovadă chiar de o atitudine ireverențioasă. De asemenea, cu o singură excepție, reclamantul nu și-a recunoscut greșelile, încercând să găsească justificări care să excludă culpa sa și, totodată, a așteptat dispoziții exprese ale superiorului ierarhic în cazul îndeplinirii unor atribuții elementare. În conținutul fișei de apreciere se regăsește și o exemplificare a modului concret de îndeplinire de către reclamant a atribuțiilor de serviciu legate de: activitatea UM în domeniul Comisiei superioare pentru acte normative specifice a MAN (pct. I), apărarea intereselor unității în dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată (pct. II), alte atribuții (pct. III). Prin actul de constatare al comisiei de analiză a contestațiilor la aprecierea de serviciu din 29.04.2013, act ce a fost aprobat de Ministrul Apărării Naționale, s-a propus menținerea calificativului acordat și a aprecierii potențialului reclamantului, chiar dacă s-a opinat în sensul modificării modului de evaluare a unora dintre caracteristicile performanței. Au fost totodată confirmate unele dintre susținerile reclamantului, respectiv: neanalizarea gradului de îndeplinire a fiecărui obiectiv, a punctelor sale tari și slabe, nu au fost limitate și ierarhizate obiectivele de performanță, nu a fost consemnat numărul ofițerilor evaluați, încălcarea dispozițiilor art. 17 alin. (2) din M.R.U. - 3/1 (neîntocmirea fișei de apreciere anuală a reclamantului la mutarea din unitate și netrimiterea acesteia odată cu celelalte documente de mutare), erori materiale din fișa de apreciere, faptul că acesta a solicitat aprobarea părăsirii unității în data de 27.06.2012 . fapt consemnat în registrul special destinat. Prima instanță, analizând susținerile reclamantului din cuprinsul cererii de chemare în judecată, a conchis că nu există motive de anulare a fișei de apreciere a reclamantului (astfel cum a fost modificată prin actul de constatare al comisiei de analiză a contestațiilor aprobat de Ministrul Apărării Naționale). Pentru a concluziona în acest sens, prima instanță a reținut că încălcarea unor dispoziții din Ordinul MAN nr. M30/2007 (M.R.U. - 3/1) și celelalte aspecte apreciate ca întemeiate de Comisia de analiză a contestațiilor nu au produs reclamantului nicio vătămare. Altfel spus, nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între încălcările semnalate (în majoritate extrinseci întocmirii actului) și modul de evaluare a caracteristicilor performanței reclamantului, ce au determinat acordarea calificativului și aprecierea potențialului acestuia. De asemenea, prima instanță a evidențiat că reclamantul nu contestă cea mai mare parte a aspectelor concrete reținute în cuprinsul fișei de apreciere. Astfel, subpunctele I.1, I.3, I. 8-11, II. 11-12 și III. 3-5 nu sunt deloc criticate, iar în cazul subpunctelor I.2, I.5-6, II.2, II.4, II.6, III.1,2 criticile reclamantului nu sunt decât parțiale (reclamantul nu contestă numărul mare de propuneri inutile făcute la proiectul "Instrucțiunilor privind răspunderea materială a militarilor și personalului civil din MAN; reclamantul nu susține că ar fi atașat proiectul de act normativ în cazul "Normelor privind managementul sistemelor de învățare a limbilor străine în MAN" și al "Instrucțiunilor privind realizarea, recepționarea și stabilirea valorii definitive a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, executate în MAN; nu sunt contestate toate deficiențele semnalate în privința redactării cererii de recurs în dosarul nr. x/2011 - argumentarea incompletă a încălcării principiului contradictorialității, neindicarea soluțiilor din jurisprudență, neargumentarea fondului cauzei; de asemenea, nu sunt contestate întocmirea superficială a întâmpinării în dosarul nr. x/2012, întocmirea necorespunzătoare a adreselor nr. x și 2404/15.06.2012, omiterea dispozițiilor art. 15 alin. (1) și (3) din H.G. nr. 250/1992 în întocmirea raportului la cererea nr. x/25.07.2012). Prin criticile formulate în recurs, reclamantul a susținut că prima instanță nu a analizat cele trei motive de nulitate invocate privind încălcarea unor dispoziții ale Ordinului nr. M-30/2007, pentru aprobarea M.R.U.-3/1, rezumându-se a le numit vicii de procedură. În acest sens reiterează nerespectarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) din M.R.U.-3/1 prin lipsa oricărei mențiuni din fișa de apreciere ajutătoare; încălcarea prevederilor art. 17 alin(2) din M.R.U.-3/1, potrivit cărora fișa de apreciere de serviciu anuală se trimite odată cu celelalte documente de mutare; indicare greșită a perioadei de evaluare, acest fiind 01.02.-30.11.2012 și nu cum în mod greșit sa consemnat: 01.02.-01.12.2012; s-a omis consemnarea opțiunilor sale privind următoarea funcție și aspirațiile în carieră; obiectivele de performanță nu sunt limitate ca număr și nu sunt ierarhizate; activitatea de consiliere nu este certificată prin semnăturile celor implicați; nu sunt corelate caracteristicile performanței și aprecierea generală a performanței, în sensul că din 12 indicatori 6 sunt notați cu D-respectiv dezvoltat, ceilalți cu MD ceea ce înseamnă că abilitățile și calitățile sunt corespunzătoare cerințelor postului. Contrar susținerilor recurentului reclamant, prima instanță s-a pronunțat cu privire la cauzele de nelegalitate invocate de acesta, reținând că nu poate fi stabilită o legătură de cauzalitate între încălcările semnalate și modul de evaluare a caracteristicilor performanței reclamantului care au determinat acordarea calificativului și aprecierea potențialului acestuia. Înalta Curte împărtășește opinia primei instanțe în sensul că aspectele de nelegalitate evidențiate de reclamant nu sunt apte să producă consecințe cu privire la rezultatele evaluării performanțelor reclamantului. Astfel, nu suntem în prezența omisiunii primei instanțe de a analiza cauzele de nulitate invocate, concluzia primei instanțe fiind aceea că aceste vicii de formă care privesc emiterea actului nu au fost în măsură să influențeze rezultatele evaluării în sensul schimbării calificativului acordat. Înalta Curte reține, față de susținerea recurentului reclamant în sensul că erorile procedurale și greșelile de formă și de conținut evidențiate conduc la anularea actului, iar acordarea calificativului "corespunzător" i-a produs vătămare, întrucât i s-a retras titlul de specialist de clasă clasa I justiție militară și i s-a îngrădit dreptul de a participa la misiuni externe, că vătămarea suferită de recurentul reclamant prin acordarea calificativului nu se confundă cu vătămarea cauzată acestuia prin neregularitățile care privesc evaluarea activității desfășurate de acesta, a rezultatelor acestor evaluări. Altfel spus, nu este argumentat cum ar fi putut influența modul de evaluare și acordarea calificativului "corespunzător", consemnarea unor mențiuni în cuprinsul fișei de evaluare ajutătoare, păstrarea acesteia de către persoana evaluată sau trimiterea Fișei de apreciere de serviciu anuală odată cu documentele de mutare în altă unitate. Nu se invocă critici concludente față de concluzia comisiei de analiză a contestației, care a hotărât menținerea calificativului chiar dacă în urma soluționării contestației s-au confirmat lipsurile formale în legătură cu stabilirea obiectivelor individuale, neconsemnarea numărului de ofițeri evaluați sau alte erori materiale. Recurentul reclamant a mai susținut că în mod greșit a reținut prima instanță că nu a criticat anumite subpuncte, în realitate a contestat întreaga fișă de evaluare. În legătură cu aceste critici Înalta Curte observă că modul în care recurentul reclamant înțelege să critice anumite aspecte nu sunt în măsură să combată aspectele de fapt care constituie deficiențe în activitatea sa, lecturându-le, instanța de recurs nu poate identifica o critică concludentă sub aspectul celor reținute în fișa de apreciere anuală, în care aproximativ 6 pagini sunt dedicate exemplificării modului în care cadrul militar evaluat a îndeplinit sarcinile de serviciu de specialitate juridică. Înalta Curte împărtășește concluzia primei instanțe potrivit căreia aspectele concrete reținute în cuprinsul fișei de evaluare și care nu au fost contestate de reclamant sunt suficiente pentru a îndreptăți acordarea calificativului "corespunzător". Altfel spus, în raport cu deficiențele constatate, aspectele criticate nu sunt de natură a determina concluzia conform căreia evaluarea reclamantului a fost nelegală, lipsită de obiectivitate sau arbitrară - acordarea calificativului și aprecierea potențialului de dezvoltare se circumscriu marjei de apreciere a autorității ce a realizat evaluarea, neexistând dovada unui exces de putere. Totodată, susținerile recurentului reclamant în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la toate cererile formulate, că nu s-a pronunțat cu privire la excepția lipsei de interes invocată de pârâtă sau că a prorogat încuviințarea probei testimoniale după administrarea probei cu înscrisuri, însă ulterior a omis să se pronunțe, constituie nereguli de natură procesuală care nu se încadrează la motivul de recurs invocat. În acest context trebuie amintit că nu orice încălcare a normelor de procedură conduce la casarea hotărârii primei instanțe. Incidența motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., atrage casarea hotărârii primei instanțe numai în acele situații în care neregularitatea procedurală săvârșită poate fi sancționată cu nulitatea, în conformitate cu dispozițiile art. 174 și urm. C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu poate fi reținut în cauză, în temeiul art. 496 alin. (1) din același act normativ, raportat și la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va respinge ca nefondat recursul formulat de reclamant. PENTRU ACESTE MOTIVE,