ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1635/2021

Ședința publică din data de 17 martie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale- Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor și Unitatea Militară 02452 București:

- anularea hotărârii din 10.05.2017 emisă de către Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor;

- anularea deciziei de imputare nr. A12085/25.11.2016 emisă de către Unitatea Militară nr. 02482, București;

- anularea Procesului-verbal de completare la cercetarea administrativă nr. A - 7438/25.11.2016;

- anularea Procesului-verbal al Comisiei de soluționare a contestației împotriva deciziei de imputare nr. A309/13.01.2017;

- anularea hotărârii nr. A500/25.01.2017 emisă de către Unitatea Militară nr. 02482, București;

- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

De asemenea, reclamantul a solicitat și suspendarea executării deciziei de imputare nr. A12085/25.11.2016 emisă de Unitatea Militară nr. 02482, București, până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.

Prin sentința civilă nr. 2267 din 14 mai 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării Naționale și Unitatea Militară 02482 și a anulat decizia de imputare nr. A

1

2085/25.11.2016 emisă de Unitatea Militară nr. 02482 București, procesul-verbal de completare la cercetarea administrativă nr. x/25.11.2016, în parte ce îl privește pe reclamant, procesul-verbal de soluționare a contestației împotriva deciziei de imputare nr. A

1

2085/25.11.2016, având nr. A309/13.01.2017, precum și Hotărârea nr. A500/25.01.2017, emise de pârâta UM 02482 București. De asemenea, a anulat decizia administrativ jurisdicțională nr. 10/CJI 2385/10.05.2017 emisă de pârâta Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor, în ceea ce îl privește pe reclamantul A..

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 au declarat recurs pârâții Ministerul Apărării Naționale și Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Dr. Carol Davila, care, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au solicitat casarea sentinței și pe fond, respingerea acțiunii formulate de către reclamant.

În cuprinsul motivelor de recurs nu au adus critici hotărârii atacate, reluând amplu aspecte invocate în fond.

La data de 9 octombrie 2018, intimatul-pârât A. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursurilor, pentru nemotivare și în subsidiar, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 indice 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 8 ianuarie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 17 martie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Considerentele și soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate excepția nulității recursurilor deduse judecății, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, potrivit cărora:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Examinând recursurile declarate în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererile de recurs nu cuprind motivele de nelegalitate pe care pârâții își întemeiază cererile, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță.

În motivarea recursurilor, pârâții s-au rezumat la înfățișarea contextului factual care a condus la promovarea prezentului litigiu, fără a arăta, în concret, care sunt normele de drept material pretins încălcate, interpretate sau aplicate în mod eronat care atrag incidența motivului de casare reglementat de 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind investită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.. De aceea, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, atât timp cât nu sunt formulate critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenții-pârâți nu s-au conformat exigențelor cerute de lege și nu au formulat critici care să permită încadrarea cererilor de recurs într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la reluarea argumentelor expuse la fondul cauzei, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursurilor deduse judecății în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursurile declarate de pârâții Ministerul Apărării Naționale și Unitatea Militară 02482 București- Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila’’.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Apărării Naționale și Unitatea Militară 02482 București- Spitalul Universitar de Urgență Militar Central "Dr. Carol Davila’’ împotriva sentinței civile nr. 2267 din 14 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 martie 2021.