ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.12.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5528/2010

HOTĂRÂRE
09.12.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5528/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 38433/3 din

19 noiembrie 2008 pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a de

contencios-administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat să se

constate existența calității de colaborator al securității în ceea ce îl

privește pe pârâtul L.S.

Prin Încheierea de

ședință din data de 05 decembrie 2008, având în vedere dispozițiile art. 34 din

O.U.G. nr. 24/2008, s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea cauzei

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

În motivarea cererii

s-a arătat că prin cererea nr. P 4505 din 30 iulie 2007, adresată C.N.S.A.S. de

către domnul E.N., s-a solicitat verificarea, sub aspectul posibilei calități

de lucrător sau de colaborator al Securității a pârâtului L.S.

S-a mai arătat că,

așa cum a rezultat din cuprinsul notei de constatare din 18 iulie 2008, L.S. a

fost recrutat pentru supraveghere informativă a mediului Justiție, la data

semnând la data de 29 mai 1984 un angajament, preluând numele conspirativ

"A.".

A considerat

reclamantul C.N.S.A.S. că este relevantă pentru stabilirea calității de

colaborator informația furnizată ofițerilor recrutori prin care L.S. le-a adus

la cunoștință că "uneori.. se comentează nefavorabil unele indicații sau

hotărâri ale partidului și statului nostru.", informație consemnată în

raportul din 30 mai 1984.

Mai mult chiar, a

arătat reclamantul C.N.S.A.S. că informațiile furnizate de către pârâtul L.S.

au fost utile organelor de Securitate, fapt dovedit și prin recompensa acordată

de către Securitate informatorului "A.": Raport din 31 mai 1985 -

"Rog aprobați cheltuirea sumei de RON 300 (trei sute RON) pentru

informatorul <A.> /../ pentru /../ sprijinul acordat. /../ Am primit suma

specificată mai sus", în aceeași ordine fiind și "avizarea

pozitivă" a domnului L.S. pentru "efectuarea unei excursii turistice

în U.R.S.S. în grup organizat, împreună cu soția", în acest context,

ofițerul de Securitate apreciindu-l ca prezentând "garanții moral

politice".

A considerat

contestatorul că materialele prezentate sunt relevante în această situație

deoarece, în stabilirea calității de colaborator al Securității, potrivit art.

2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, se constituie probe în cauză și notele,

rapoartele scrise, relatările verbale consemnate de lucrătorii Securității prin

care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar

comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

Prin prisma celor

expuse anterior, a apreciat C.N.S.A.S. că au fost asigurate condițiile impuse

de legiuitor prin art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea

constata calitatea de "colaborator al Securității".

b) Întâmpinarea

formulată în cauză

În fapt, pârâtul a

arătat că este de origine aromân, părinții săi născându-se în Grecia în

localitatea Livezi (după cum rezulta din actele de stare civilă depuse anexat

prezentei întâmpinări) și emigrând în România în anii 1930 - 1940, o parte a

rudelor sale continuând să locuiască în Grecia.

A mai arătat că în

anul 1981, împreună cu soția, a efectuat o excursie în Grecia pentru a-și

vizita rudele, în acea perioada, pârâtul, absolvent al Facultății de Drept din

cadrul U. București, ocupând funcția de judecător în cadrul Judecătoriei

sectorului 2 București. În primăvara anului 1984 a fost chemat de către

Președintele de la acea data al Tribunalului Municipiului București, în biroul

căruia a avut loc o întâlnire între acesta, L.S. și un domn ce s-a recomandat

ca fiind ofițer de Securitate ce avea în supraveghere activitatea din cadrul

instanței judecătorești unde își desfășura activitatea de judecător.

După semnarea acelui

angajament, a învederat pârâtul că nu a mai fost contactat niciodată de către

organele de Securitate și nu i s-a solicitat acordarea de informații sau

încheierea unor alte declarații.

c) Cererile de

intervenție

La dosar a fost

formulată cerere de intervenție în interes alăturat reclamantului de către

E.N., prin care a solicitat admiterea acțiunii în constatare a C.N.S.A.S.

București, în vederea stabilirii calității de colaborator al Securității în

persoana pârâtului L.S.

În esență, a arătat

intervenientul E.N. că Securitatea - ca poliție politică - înființată la 30

august 1948 sub denumirea de D.G.S.P. (avea să fie redenumită ulterior în

D.S.S.) - avea ca rol "de a apăra cuceririle democratice și de a asigura

securitate R.P.R. împotriva uneltirilor dușmanilor interni și externi".

Poliția politică de până în 1989, este în principiu aceeași cu cea de azi, dar

este infinit de mult mai perfecționată decât fosta securitate, ramificațiile

acestei caracatițe uriașe cuprinzând pe lângă serviciile de informații,

instanțele și parchetele de pe lângă acestea Înalta Curte de Casație și

Justiție, M.A.E-ul, alte instituții publice infestate de colaboratori și

informatori ai securității deveniți după decembrie 1989 așa-zise victime, în

realitate profitori ai regimurilor trecute și prezente.

Tot în cadrul acestui

dosar a formulat cerere de intervenție în nume propriu numitul B.C., solicitând

instanței ca, în temeiul art. 49 alin. (1) și (2) și art. 50 C. proc. civ.,

având în vedere dispozițiile art. 2 lit. b), art. 3 lit. l) din O.U.G. nr.

24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, să

admită cererea de intervenție principală și să pronunțe o hotărâre prin care să

constate calitatea de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe

pârâtul L.S.

În fapt, a învederat

intervenientul că a fost coleg cu pârâtul L.S. în perioada 1979 - 1990,

perioadă în care și-a desfășurat, ca și pârâtul, activitatea ca judecător în

cadrul Judecătoriei sectorului 2 București.

A mai arătat că, în

cursul lunii martie 2009 a luat cunoștință din presă despre existența unei

acțiuni în constatare introdusă de C.N.S.A.S. împotriva pârâtului L.S., despre

faptul că acesta a semnat în cursul anului 1984 Angajament cu Securitatea și că

obișnuia să-și toarne frecvent colegii de instanță.

Totodată, a luat

cunoștință, mai întâi din presă și apoi, ca urmare a accesului la propriul

dosar și fotocopierea unor acte din Dosarul nr. 15309 (cota C.N.S.A.S.), că în

ceea ce-l privește pe intervenient, pârâtul L.S. a dat mai multe note

informative despre acesta, prin care denunța calomnios aspecte legate de

activitatea sa profesională dar și aspecte ce țineau de viața sa privată.

Cererile de

intervenție depuse la dosar au fost încuviințate în principiu prin încheierile

de ședință din 17 martie 2009 și din 07 octombrie 2009.

d) Soluția primei

instanțe

Prin Sentința civilă

nr. 433/CA din 14 octombrie 2009, Curtea de Apel Constanța, secția comercială,

maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a respins, ca

neîntemeiată, acțiunea în contencios-administrativ promovată de reclamantul

C.N.S.A.S., intervenientul în interesul accesoriu reclamantului E.N.G. și

intervenientul în interes propriu B.C. având ca obiect anulare act

administrativ - acțiune în constatare.

A respins cererea de

intervenție accesorie formulată de intervenientul E.N.G., ca nefondată.

A respins cererea de

intervenție principală formulată de intervenientul B.C. ca nefondată.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că din economia dispozițiilor art. 2, lit.

b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, rezultă că sunt

trei condiții a căror îndeplinire cumulativă duce la declararea unei persoane

ca fiind colaborator al Securității, respectiv "furnizarea de informații

sub orice formă", "informațiile să vizeze denunțarea activităților sau

a atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist", iar aceste

informații să fie de natură a "îngrădi drepturile și libertățile

fundamentale ale omului".

A mai reținut

instanța de fond că pârâtul L.S. a semnat la data de 29 mai 1984, sub numele

conspirativ "A.", un angajament de colaborare cu organele

Securității, pentru supraveghere informativă a mediului Justiție, la data

recrutării acesta având funcția de judecător la Judecătoria sectorului 2

București.

În nota de constatare

din 18 iulie 2008, emisă de C.N.S.A.S., Direcția Investigații, se relevă că

angajamentul din 29 mai 1984 a fost semnat de pârât cu numele real, iar

documentul prin care s-a realizat transmiterea de informații ar fi fost

raportul privind modul cum a decurs recrutarea numitului L.S. în calitate de

informator, din 30 mai 1984, în care s-a consemnat relatarea pârâtului care s-a

realizat transmiterea de informații ar fi fost raportul privind modul cum a

decurs recrutarea numitului L.S. în calitate de informator, din 30 mai 1984, în

care s-a consemnat relatarea pârâtului că "..uneori se practică un trafic

de influență sau se comentează nefavorabil unele indicații sau hotărâri ale

partidului și statului nostru..", relatare exprimată în cadrul discuțiilor

avute cu ofițerii de Securitate despre justiție în general".

A apreciat prima

instanță că atunci când informația se referă la un grup de persoane,

susceptibil de a fi identificate persoanele aparținătoare acelui grup, se

consideră că informația prezintă același grad de pericol pentru membrii

respectivului grup, iar cât timp această informație nu poate conduce la

identificarea persoanelor ce ar fi putut fi persecutate pentru atitudini

potrivnice regimului totalitar comunist, sfera aparținătorilor mediului

justiție nefiind limitată doar la judecătorii din cadrul Judecătoriei

sectorului 2 București, discuțiile fiind extinse și la avocați și justițiabili,

nu se poate reține că informația cuprinsă în raportul din 30 mai 1984 este aptă

de a fi încadrată în categoria celor la care se referă dispozițiile art. 2,

lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

În ceea ce privește

susținerile intervenientului în interes propriu B.C. în sensul că pârâtul a

efectuat mai multe relatări verbale despre persoana sa, prin care denunța

calomnios aspecte legate de activitatea sa profesională, dar și aspecte care

țineau de viața sa privată, curtea de apel a reținut că aceste informații nu se

circumscriu cerințelor instituite prin art. 2 din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul

că prin aceste informații nu se denunțau activități sau atitudini potrivnice

regimului totalitar comunist.

În raport de aceste

considerente, instanța de fond a concluzionat că nu sunt îndeplinite cumulativ

condițiile cerute de art. 2, lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, astfel că cererea

de chemare în judecată are un caracter neîntemeiat.

Ca o consecință

firească a celor constatate, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondată și

cererea de intervenție în interes alăturat reclamantului C.N.S.A.S. București,

formulată de intervenientul E.N.

Referitor la cererea

de intervenție în interes propriu a intervenientului B.C. s-a reținut că este

neîntemeiată, acesta dovedind în prezenta cauză doar că pârâtul L.S. a relatat,

sub numele conspirativ de "A.", în perioada 1988 - 1989, informații

privind relațiile sale cu ceilalți colegi ori cu avocați, fără nici un fel de

trimitere expresă la vreo activitate ori la atitudini potrivnice regimului

totalitar comunist, ceea ce duce la neîndeplinirea cerințelor cuprinse la art.

2, lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru existența cerințelor cuprinse la art.

2, lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru existența calității de colaborator al

Securității în persoana pârâtului L.S.

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs C.N.S.A.S., B.C. și E.N.G.

a) Motivele de recurs

Recursul declarat de

Reclamantul-recurent

C.N.S.A.S. a susținut în motivele de recurs că soluția instanței de fond este

greșită, deoarece din notele informative rezultă că au fost furnizate organelor

de securitate informații de natură a încălca drepturile fundamentale ale

cetățenilor și care priveau denunțarea unor atitudini potrivnice regimului

comunist, ceea ce se circumscrie noțiunii de colaborator al Securității.

S-a precizat că

pârâtul a furnizat informații referitoare la atitudini potrivnice, în sensul că

acesta a informat Securitatea despre faptul că o serie de colegi comentează

nefavorabil unele indicații sau hotărâri ale partidului și statului.

A mai arătat

recurentul că potrivit legii în vigoare au o valoare probatorie legală, atât notele

olografe întocmite de persoana respectivă cât și relatările verbale reținute în

scris de lucrătorii operativi ai securității, care se bucură de o prezumție

legală de veridicitate care ar putea fi răsturnată printr-o probă contrară.

Recurentul a susținut

că informațiile se refereau la un grup restrâns de subiecți, ușor de

identificat și astfel se puteau lua măsuri împotriva acestora sau cel puțin

erau expuși la măsuri informative.

Recursul declarat de

intervenientul E.N.G.

În recursul declarat

de acest intervenient s-a susținut că este victima autorităților neocomuniste,

făcându-se referiri la starea justiției, neîndeplinirea unor atribuții de către

Consiliul Superior al Magistraturii, etc.

Recursul declarat de

intervenientul în interes propriu B.C.

În motivele de recurs

intervenientul a arătat că soluția instanței de fond este greșită, întrucât

pârâtul a furnizat informații referitoare la viața sa socială și profesională,

dar și a altor colegi.

A precizat că din

probatoriul administrat rezultă că pârâtul a furnizat informații organelor de

Securitate care priveau activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar

comunist și vizau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului (libertatea de exprimare, de opinie, dreptul la viață privată,

libertatea de circulație).

b) Analiza motivelor

de recurs

Motivele de recurs

formulate de reclamantul C.N.S.A.S. și intervenientul B.C. se vor examina prin

expunerea unor considerente comune.

Din examinarea

probelor dosarului se rețin următoarele:

La data de 27 mai

1984 serviciul de Securitate al municipiului București a propus recrutarea

pârâtului L.S. în calitate de informator al securității, iar la data de 29 mai

1984 acesta a semnat un angajament, în vederea semnalării organelor de

securitate a unor fapte și împrejurări care vizează securitatea statului și

care contravin legilor statului.

În dosarul întocmit

de C.N.S.A.S. se regăsește o notă informativă semnată de reclamant, și câteva

note-raport întocmite de ofițerul de securitate.

În nota raport din 20

ianuarie 1988, ofițerul de securitate a făcut o serie de consemnări ca fiind

rezultatul discuțiilor purtate cu sursa "A.".

În această notă se

face vorbire de intervenientul B.C., în sensul că acesta ar avea o relație

apropiată cu vicepreședintele judecătoriei, urmare căreia beneficia de o serie

de avantaje, precum folosirea autoturismului, întârzieri de la program,

întreruperea ședințelor de judecată, compunerea completului de judecată.

De asemenea, este

consemnată relația tensionată în cadrul completului din care făcea parte B.C.,

în sensul că acestea impunea soluțiile.

În nota din 22

ianuarie 1988 sunt reluate parțial aspectele expuse mai sus, în sensul că sursa

în ședință sub aspectul soluțiilor pronunțate.

În nota raport din 11

ianuarie 1989 ofițerul a consemnat că din discuțiile purtate cu "A."

rezultă că B.C. are o atitudine necorespunzătoare față de colegul de complet,

că are numeroase discuții cu alți colegi, care refuză să facă parte din complet

cu el, ca urmare a atitudinii acestuia, președintele instanței, ținând seama de

reclamațiile colegilor și ale justițiabililor, l-a desemnat ca judecător la

litigii economice.

În raportul din 29

mai 1984 privind modul de recrutare al pârâtului ofițerul de securitate face

referire la faptul că pârâtul ar fi relatat că există uneori împrejurări în

care se practică trafic de influență sau se comentează nefavorabil indicații

sau hotărâri ale partidului și statului.

Înalta Curte arată că

potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru ca o persoană

să fie apreciată ca fiind colaborator al Securității trebuia să furnizeze

informații prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice

regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În speța prezentă

pârâtul a dat un angajament de colaborare la 29 mai 1984.

În ceea ce privește

nota din 22 ianuarie 1988 se constată că prin această notă nu au fost denunțate

activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar, ci aspecte

profesionale, ținând de activitatea intervenientului în cadrul instanței, sub

aspectul relațiilor cu ceilalți colegi și al moralității profesionale.

Ori aceste afirmații

nu au nici o legătură cu activitățile sau atitudinile potrivnice regimului

totalitar, pentru că nu au nicio conotație politică.

Ca urmare, în acest

caz nu este îndeplinită prima condiție cerută de art. 2 alin. (1) lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008.

Cu privire la

comentariile nefavorabile ale unor colegi privind unele indicații sau hotărâri

ale partidului și statului trebuie precizat că acestea au fost consemnate în

raportul de recrutare de către ofițerul de Securitate.

Raportul respectiv

are un caracter general, fără individualizări, astfel încât nu se poate reține

existența furnizării de informații care să conducă la îngrădirea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, drepturi care se apreciază în mod

individual.

Niciuna dintre notele

raport întocmite de organele de Securitate nu conțin nici un element prin care

s-au denunțat activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar și de

natură a conduce la îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Trebuie precizat că

legiuitorul face referire în art. 2 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 24/2003 și

la relatările verbale consemnate de lucrătorii de Securitate, ca fiind acte

probante ale colaborării cu securitatea.

Însă în analiza

forței probante a unor astfel de relatări urmează să se aibă în vedere și modul

în care ofițerii de securitate trebuiau să-și îndeplinească obligațiile de

serviciu.

Din amplele materiale

documentare publicate după anul 1989, care au căpătat forța unor documente

istorice, cu notorietate, rezultă că ofițerii de securitate aveau un plan de

racolări, un plan de informații etc., context în care informația putea să nu

aparțină persoanei la care se face referire.

În aceste condiții

relatările consemnate în rapoartele informative ale ofițerilor nu pot beneficia

de o prezumție legală absolută de veridicitate, acestea urmând a fi analizate

prin coroborare cu ansamblul probator al cauzei.

A considera că în mod

cert relatările cuprinse în rapoartele lucrătorilor de Securitate reprezintă

adevărul ar însemna că tocmai ceea ce se condamnă, securitatea ca poliție

politică, să fie reabilitată printr-o credibilizare absolută.

În speța prezentă

probele administrate în susținerea acțiunii pentru a se dovedi calitatea de

colaborator al securității, respectiva notă semnată de reclamant și notele raport

întocmite de ofițerul de securitate, așa cum au fost analizate în precedent

demonstrează că pârâtul nu a furnizat informații prin care să fi denunțat

activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

În ceea ce privește

recursul declarat de intervenientul E.N.G., acesta nu vizează soluția

instanței, ci numai afirmații generice, fără legătură cu cauza.

c) Soluția instanței

de recurs

În raport de analiza

motivelor de recurs efectuată mai sus, și având în vedere prevederile art. 304

1

și art. 312 C. proc. civ., recursurile se vor respinge, ca nefondate.

Respinge recursurile

declarate de C.N.S.A.S., B.C. și E.N.G., împotriva Sentinței civile nr. 433/CA

din 14 octombrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă

și fluvială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 9 decembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-01-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 289/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 5 decembrie 2008, Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în baza art. 34 din O.U.G. nr. 24/2008 a dis
ÎCCJ 2010-01-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 368/2010
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea calității de colaborator al Securității în
ÎCCJ 2012-11-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4626/2012
Asupra recursului de față: Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată și hotărârea primei instanțe. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a conte
ÎCCJ 2010-03-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1449/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond. Prin cererea adresată Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, C.N.S.A.S.) a chemat în judecat
ÎCCJ 2010-01-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 345/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în co
Sursă