ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra plângerii de
față ;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele :
Prin plângerea
formulată, M.I., a chemat în judecată intimații în cauză, Comisia județeană de
aplicare a legii fondului funciar și Comisia locală de aplicare a aceleiași
legi, solicitând instanței să dispună anularea titlurilor de proprietate emise
pe numele acestora, motivat de faptul că amplasamentul terenurilor menționate
în aceste titluri vizează o suprafață pe care anterior fusese pus în posesie
autorul său.
Prin sentința penală
nr. 2601/2005 magistratul E.L.I. a respins, acțiunea reclamantului-petent,
rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 454/2007 a Tribunalului Dâmbovița
pronunțată de magistrații G.S., D.S., și A.S.
Ulterior, Judecătoria
Târgoviște prin sentința civilă nr. 2905/2008 a admis cererea de revizuire a
sentinței nr. 2601/2005, sentința fiind casată de judecătorii I.M., F.E. și C.D.
În același timp petentul
a formulat plângere la parchet sub aspectul dispozițiilor art. 260 C. pen. și
împotriva învinuiților A.I. și C.N.
La 11 martie 2009
procurorul M.D. a dispus scoaterea de sub urmărire penală, prin ordonanța din
11 martie 2009 în baza art. 11 pct. 1 lit. b) raportat la art. 10 lit. d) C.
proc. pen., soluție menținută în urma controlului ierarhic cât și cel
judecătoresc.
Plângerea în ce
privește magistrații implicați în soluționarea cauzelor sale a fost soluționată
în sensul dispunerii neînceperii urmăririi penale sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. în baza art. 228 alin. (6) cu
referire la art. 10 lit. a), art. 38 și art. 42 alin. (1) cu aplicarea art. 30
lit. a) C. proc. pen., prin ordonanța din 31 august 2010.
Împotriva acestei
ordonanțe, petentul a formulat plângere la instanță, cauza fiind înregistrată
la Înalta Curte de Casație și Justiție sub numărul dosarului susmenționat cu
termen la 16 noiembrie 2010 când s-a amânat la cererea petentului, în
condițiile art. 302 alin. (2) raportat la art. 6 alin. (1), (3) și (4) C. proc.
pen., primind termen la 1 februarie 2011.
La acest termen,
fiind prezent petentul a declarat instanței că înțelege să-și retragă
plângerea, datorită „blocajelor create”, în care sens a depus la dosar și
cerere scrisă.
În această situație
instanța, luând act de voința petentului, în virtutea principiului va lua act
de retragerea plângerii cu obligarea petentului la plata cheltuielilor
judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Ia act de retragerea
plângerii formulată de petentul M.G.I. împotriva ordonanței din 31 august 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și
criminalistică, dispusă în dosarul nr. 119/P/2010.
Obligă petentul să
plătească suma de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 01 februarie 2011.