ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin plângerea formulată, M.I., a chemat în judecată intimații în cauză, Comisia județeană de aplicare a legii fondului funciar și Comisia locală de aplicare a aceleiași legi, solicitând instanței să dispună anularea titlurilor de proprietate emise pe numele acestora, motivat de faptul că amplasamentul terenurilor menționate în aceste titluri vizează o suprafață pe care anterior fusese pus în posesie autorul său. Prin sentința penală nr. 2601/2005 magistratul E.L.I. a respins, acțiunea reclamantului-petent, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 454/2007 a Tribunalului Dâmbovița pronunțată de magistrații G.S., D.S., și A.S.

Ulterior, Judecătoria Târgoviște prin sentința civilă nr. 2905/2008 a admis cererea de revizuire a sentinței nr. 2601/2005, sentința fiind casată de judecătorii I.M., F.E. și C.D. În același timp petentul a formulat plângere la parchet sub aspectul dispozițiilor art. 260 C. pen. și împotriva învinuiților A.I. și C.N. La 11 martie 2009 procurorul M.D. a dispus scoaterea de sub urmărire penală, prin ordonanța din 11 martie 2009 în baza art. 11 pct. 1 lit. b) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., soluție menținută în urma controlului ierarhic cât și cel judecătoresc. Plângerea în ce privește magistrații implicați în soluționarea cauzelor sale a fost soluționată în sensul dispunerii neînceperii urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen.

în baza art. 228 alin. (6) cu referire la art. 10 lit. a), art. 38 și art. 42 alin. (1) cu aplicarea art. 30 lit. a) C. proc. pen., prin ordonanța din 31 august 2010. Împotriva acestei ordonanțe, petentul a formulat plângere la instanță, cauza fiind înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție sub numărul dosarului susmenționat cu termen la 16 noiembrie 2010 când s-a amânat la cererea petentului, în condițiile art. 302 alin. (2) raportat la art. 6 alin. (1), (3) și (4) C. proc. pen., primind termen la 1 februarie 2011. La acest termen, fiind prezent petentul a declarat instanței că înțelege să-și retragă plângerea, datorită „blocajelor create”, în care sens a depus la dosar și cerere scrisă.

În această situație instanța, luând act de voința petentului, în virtutea principiului va lua act de retragerea plângerii cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Ia act de retragerea plângerii formulată de petentul M.G.I. împotriva ordonanței din 31 august 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, dispusă în dosarul nr. 119/P/2010. Obligă petentul să plătească suma de 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 01 februarie 2011.