ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.06.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2893/2012

HOTĂRÂRE
08.06.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2893/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra conflictului negativ

de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 13

decembrie 2010, pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, sectia a VIII a contencios administrativ

și fiscal, sub nr. 12138/2/2010, reclamantul

în contradictoriu cu pârâtul

a solicitat instanței

să dispună obligarea pârâtei să-i pună la dispoziție dosarul de urmărit, conform

adresei din 18 noiembrie 2010.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că a adresat această cerere având în vedere că știe că are

dosar de urmărit la U.M. B., acest fapt fiindu-i confirmat de fratele său vitreg.

Prin sentința nr.

4093 din 08 iunie 2011, Curtea de Apel Bucuresti, secția a VIII a contencios administrativ

și fiscal, a admis exceptia de necompetență materială, invocată din oficiu și a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Bucuresti, sectia

a IX a, apreciind că acțiunea reclamantului se încadrează în dispozițiile Legii

nr. 544/2001 și nu ale Legii nr. 554/2004, iar acțiunile adresate instantei referitoare

la informații de interes public sunt de competența tribunalului în primă instanță,

secția de contencios administrativ.

Cauza a fost înregistrată

pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal

sub nr. 59446/3/2011.

Prin sentința nr. 1168

din 21 martie 2012, Tribunalul București, secția a IX a contencios administrativ

și fiscal a invocat din oficiu excepția de necompetență materială și a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția

de contencios administrativ și fiscal.

S-a reținut că așa cum

reiese din acțiunea introductivă de instanță precum și din conținutul cererii adresate

de reclamant pârâtului la data de 19 octombrie 2010, solicitarea acestuia nu vizează

comunicarea de informații de interes public, astfel cum sunt definite acestea de

art. 2 lit.

b)

din Legea nr. 544/2001.

Înalta Curte, în raport

de dispozițiile art. 20 C. proc. civ., reține că a fost legal investită cu soluționarea

conflictului negativ de competență.

Pentru a soluționa conflictul

negativ de competență, în raport de actele depuse la dosarul cauzei, se reține că

obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie refuzul pârâtului C.N.S.A.S.

de a-i comunica, în termenul legal, documentul solicitat, respectiv de a-i pune

la dispoziție dosarul de urmărit, conform adresei din 18 noiembrie 2010.

Se reține că așa cum reiese

din acțiunea introductivă de instanță și din conținutul cererii adresate de reclamant

pârâtului C.N.S.A.S. solicitarea acestuia nu vizează comunicarea de informații de

interes public, astfel cum acestea sunt definite de dispozițiile Legii nr. 544/2001.

Conform dispozițiilor

legale anterior menționate prin informații de interes public se ințelege

orice informație care privește activitățile sau rezultă din

activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul

ori de forma sau de modul de exprimare a informației.

Reclamantul a solicitat

să-i fie

pus

la dispoziție dosarul de urmărit

aflat în posesia pârâtului, gestionat de pârât,

astfel că acțiunii nu-i sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 544/2001 și implicit

nici normele speciale de competență prevazute de acest act normativ, ci cele ale

Legii nr. 554/2004 și OUG nr. 24/2008, întrucât reclamantul invocă o vătămare a

drepturilor sale prin refuzul pârâtei de a-i comunica în termenul legal, documentul

solicitat.

Pentru considerentele expuse și având

în vedere și dispozițiile cuprinse în art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, astfel cum

a fost modificat prin Legea nr. 293/2008 în sensul că acțiunea în constatarea calității

de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se introduce la Secția

de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, fiind scutită

de taxă de timbru

, instanța urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în

favoarea Curții de Apel București.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamantul M.C.V. și pe pârâtul C.N.S.A.S. în

favoarea Curții de Apel București, secția A VIII-A contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 iunie

2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-10-04
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3959/2012
2010, menținând cererea de obligare a pârâtei la daune morale și la cheltuieli de judecată. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1 Prin Sentința civilă nr. 4370 din 8 noiembrie 2010, Curtea de Apel București, sec
ÎCCJ 2012-05-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2210/2012
-a contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reținând, în esență, în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (1)
ÎCCJ 2015-01-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 156/2015
ești. Prin urmare, având în vedere că actul ce formează obiectul prezentei acțiuni este emis de o entitate asimilată unei autorități publice locale și că nu există norme speciale derogatorii în materie de competență, Curtea de Apel Bucureșt
ÎCCJ 2011-04-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2139/2011
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul O.M. a chemat în judecată S.G.G. și A.V.A.S., solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâții și pe calea contenc
ÎCCJ 2010-08-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3617/2010
09 din 13 octombrie 2009, Tribunalul București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VII
Sursă