ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7712/2012

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele: 1. Hotărârea instanței de apel Prin decizia civilă nr. 345 din 1 noiembrie 2011, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelurile declarate de pârâții G.A.M., Consiliul Local al comunei Izvoru Bârzii, Primăria comunei Izvoru Bârzii și Primarul comunei Izvoru Bârzii împotriva sentinței civile nr. 194 din 18 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți. A schimbat în parte sentința, în sensul că a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru terenul agricol cuvenit pârâtei Primăria comunei Izvorul Bârzii în sumă de 42.183 RON, iar pârâtei G.A.M.

în sumă de 262.305 RON, menținând cuantumul despăgubirilor pentru terenul forestier cuvenit pârâtei Primăria Izvoru Bârzii în sumă de 67.884 euro (249.510 RON), iar pârâtei G.A.M. în sumă de 106.199 euro (390.334 RON). A menținut restul dispozițiilor sentinței civile. A obligat intimata reclamantă Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta Turnu Severin la 44.173,50 RON cheltuieli de judecată către pârâta G.A.M. și la 3000 RON cheltuieli de judecată către pârâta Primăria comunei Izvoru Bârzii, județul Mehedinți. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin decizia de casare nr. 5156/2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost admise recursurile declarate de pârâții G.A.M.

și Primăria comunei Izvoru Bârzii și s-a trimis cauza spre rejudecare numai pentru rezolvarea cuantumului despăgubirilor cuvenite pârâților pentru terenurile forestiere. Cu privire la despăgubirile stabilite pentru terenurile agricole prin decizia civilă nr. 264/2009 a Curții de Apel Craiova, instanța supremă a reținut că acestea au fost corect calculate și, ca o consecință, a respins criticile formulate în recurs, ca nefondate. Prin urmare, chiar dacă decizia civilă nr. 264/2009 a Curții de Apel Craiova a fost casată în totalitate, problema cuantumului despăgubirilor cuvenite pârâților pentru terenurile agricole a fost tranșată de Înalta Curte de Casație și Justiție cu putere de lucru judecat.

Referitor la aceste despăgubiri, se impune păstrarea valorilor stabilite prin decizia civilă a Curții de Apel Craiova, pronunțată în primul ciclu procesual. În ceea ce privește despăgubirile pentru terenul forestier proprietatea pârâților, ce a format obiectul exproprierii, s-a constatat că raportul de expertiză efectuat cu ocazia rejudecării cauzei cuprinde o singură variantă de calcul în care au fost respectate îndrumările date prin decizia de casare. Varianta de calcul întocmită de comisia formată din cei trei experți, în raport de dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 și a Normelor Metodologie de Evaluare aprobate prin H.G. nr. 1546/2004, stabilește cuantumul despăgubirilor cuvenite apelanților pârâți, astfel: - despăgubirea în cazul terenului forestier în suprafață totală de 8,6257 ha.

al apelantei pârâte G.A.M. = 298.791 RON; - despăgubirea în cazul terenului forestier în suprafață totală de 6,4521 ha. al apelantei pârâte Primăria comunei Izvoru Bârzii = 116.195 RON. Această variantă de calcul a fost întocmită cu respectarea îndrumărilor date prin decizia de casare și a fost însușită de toți experții, detaliile și calculele fiind prezentate în Cap. II al raportului de expertiză și în cele 7 anexe la raport (filele 148 - 166 dosar apel). Prin urmare, aceasta este unica variantă din raportul de expertiză tehnică întocmit la instanța de rejudecare în care experții s-au conformat dispozițiilor instanței de apel, dispoziții stabilite în vederea respectării întrutotul a prevederilor art. 315 alin. (1) C. proc.

civ. Opinia exprimată de experții C.F. și G.A. în anexa nr. 8 la raportul de expertiză reprezintă un punct de vedere al celor doi experți cu privire la valoarea despăgubirilor, în condițiile în care metoda de calcul utilizată este metoda comparației directe, și nu metoda prevăzută cu caracter obligatoriu prin decizia de casare. În atare situație, câtă vreme cei doi experți nu au respectat modalitatea de calcul prevăzută de art. 26 din Legea nr. 33/1994 și Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 1546/2004, opinia expusă în anexa nr. 8 la raportul de expertiză nu reprezintă o altă variantă de calcul ce ar trebui avută în vedere la pronunțarea soluției în apel. Prin urmare, singura variantă din raportul de expertiză în care despăgubirile au fost calculate conform îndrumărilor date prin decizia de casare, este varianta prevăzută în capitolul II din raport și în cele 7 anexe ce fac parte integrantă din lucrarea de specialitate.

În această variantă, Curtea a constatat că despăgubirile calculate pentru fiecare dintre apelanții pârâți sunt inferioare celor stabilite prin sentința civilă nr. 194 din data de 18 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți. Reclamanta Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Dr. Tr. Severin nu a uzat de calea de atac a apelului împotriva sentinței civile nr. 194 din 18 septembrie 2008 a Tribunalului Mehedinți, Curtea fiind investită numai cu apelurile declarate de pârâții G.A.M. și Primăria comunei Izvoru Bârzii, Primarul comunei Izvoru Bârzii și Consiliul Local al comunei Izvoru Bârzii. În calea de atac exercitată de pârâți, Curtea nu poate să acorde o valoare a despăgubirilor pentru terenul forestier inferioară celei stabilită prin sentința civilă nr. 194 din 18 septembrie 2008, întrucât s-ar înrăutăți situația pârâților în propria cale de atac.

În aceste condiții, pentru a nu se aduce atingere principiului „non reformatio in pejus”, Curtea a menținut cuantumul despăgubirilor stabilite la prima instanță, respectiv suma de 390.334 RON (106.199 euro) pentru apelanta pârâtă G.A.M. și 249.510 RON (67.884 euro) pentru apelanta pârâtă Primăria comunei Izvoru Bârzii. În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de apelanți, Curtea a făcut aplicarea dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., raportat la art. 38 din Legea nr. 33/1994. Astfel, intimata reclamantă Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta Turnu Severin a fost obligată către apelanta pârâta G.A.M.

la plata sumei de 44.173,50 RON cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, onorarii experți, cheltuieli de transport și cazare (20.173,50 RON cheltuieli de judecată în primul ciclu procesual, 15.000 lei onorariu avocat în recurs, 9.000 RON onorariu experți în rejudecare) și 3.000 RON cu același titlu către pârâta Primăria comunei Izvoru Bârzii (în primul ciclu procesual). 2. Recursurile 2.1. Motive Atât reclamanta cât și pârâții au declarat recurs. Criticile formulate de către reclamantă, în temeiul art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ., vizează următoarele aspecte: Instanța a acordat mai mult decât s-a cerut pentru că a obligat-o pe reclamantă la plata sumei de 44.173,50 RON cheltuieli de judecată fără să rețină că sumele de 20.173,50 RON și 3.000 RON au fost achitate conform ordinelor de plată existente în original la dosarul cauzei.

Reclamanta ar datora numai 24.000 RON cheltuieli de judecată. De asemenea, instanța nu a reținut că suma acordată cu titlu de despăgubiri pentru terenurile agricole a fost achitată cu ordinele de plată existente în original la dosarul cauzei și despre care s-a făcut vorbire în istoricul cauzei. Deși instanța de recurs a casat hotărârea instanței de apel și a dispus să se efectueze o nouă expertiză de evaluare a terenurilor forestiere, instanța de apel a omologat raportul de expertiză de la fond, raport de expertiză nul. Deși recursurile au fost formulate separat, toți pârâții au criticat decizia instanței de apel cu motivarea că a pronunțat hotărârea ținând cont de un raport de expertiză care nu a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv ale H.G.

nr. 1546/2004, așa cum a dispus instanța de recurs care a casat hotărârea anterioară. Trebuia să se țină cont de ceea ce au arătat experții prin anexa nr. 8. 2.2. Analiza recursurilor Recursurile nu sunt întemeiate și vor fi respinse pentru următoarele considerente: Conform art. 304 pct. 6 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut. Din dezvoltarea motivelor de recurs rezultă că reclamanta și-a întemeiat critica pe prima teză a textului. Însă, aspectele invocate de către recurentă nu întrunesc cerințele textului care se referă la nesocotirea principiului disponibilității. Or, faptul că s-ar fi acordat cheltuieli de judecată ori despăgubiri fără să se deducă sumele deja achitate nu înseamnă că s-a acordat mai mult decât s-a cerut.

În încheierea de dezbateri întocmită pentru termenul din 27 octombrie 2011 nu s-a reținut că pârâții ar fi cerut o anumită sumă de bani, astfel încât instanța să acorde mai mult. Aceeași este situația în privința eventualelor plăți făcute deja, cu titlu de despăgubiri. Pentru ambele ipoteze, compensația legală între sumele achitate și cele datorate potrivit noului titlu, va fi făcută în faza executării silite. Criticile formulate de către reclamantă privitoare la raportul de expertiză constituie, în realitate, critici de netemeinicie, pentru că vizează stabilirea greșită a cuantumului despăgubirilor prin raportul de expertiză.

Înalta Curte a ajuns la această apreciere și față de superficialitatea „argumentelor” folosite în dezvoltarea motivului de recurs, singura critică, nesusținută de indicarea vreunui text de lege a cărui interpretare sau aplicare greșită s-ar fi făcut, fiind aceea că în ambele apeluri expertizele tehnice specialitate silvicultură au stabilit aproximativ aceleași valori. Recursurile pârâților nu întrunesc cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Astfel, împrejurarea că instanța de trimitere, după ce, în exercițiul rolului activ și în respectarea deciziei de casare, a stabilit obiectivele pentru efectuarea expertizei conform art. 26 din Legea nr. 33/1994 și ale H.G. nr. 1546/2004, iar la 22 septembrie 2011 a repus cauza pe rol solicitând experților un nou punct de vedere, și-a însușit, motivând temeinic, punctul de vedere în raport de care a pronunțat hotărârea, nu înseamnă că a nesocotit legea materială incidentă în cauză și nici îndrumările date prin decizia de casare.

Cât privește faptul că instanța nu a ținut cont de ceea ce doi dintre experți au arătat prin anexa nr. 8 la raportul de expertiză ține de netemeinicia hotărârii, de neanalizat în recurs, față de art. 304 C. proc. civ. Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. recursurile vor fi respinse ca nefondate, cu consecința rămânerii irevocabile a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondate recursurile declarate de către reclamanta Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, precum și de către pârâții G.A.M., Consiliul Local al comunei Izvoru Bârzii, Primăria comunei Izvoru Bârzii și Primarul comunei Izvoru Bârzii împotriva deciziei civile nr. 345 din 1 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 decembrie 2012.