ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3423/2011

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin Sentința penală nr. 228 din 23 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul nr. 61960/3/2010, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen. și art. 80 C. pen. a fost condamnat inculpatul R.C. la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, făcându-se aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 11 noiembrie 2010 la zi.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 55 de RON.

În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) și art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpatul I.M.V. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, făcându-se aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 81 - 82 C. pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de încercare de 5 ani.

I-au fost puse în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 C. pen.

În baza art. 65 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 350 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului I.M.V. dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de la 11 noiembrie 2010 până la data punerii efective în libertate a inculpatului.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul I.M.V. a sumei de 120 de RON.

S-a constatat consumarea cantităților de droguri în procesul de analiză.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. au fost obligați inculpații, la câte 1300 de RON, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în fapt, că la data de 25 august 2010, inculpatul I.M.V. a vândut unui colaborator al poliției o doză de heroină (0,07 grame) pentru suma de 50 RON; la data de 31 august 2010, a vândut unui colaborator al poliției, prin intermediul numitei H.A.R., o doză de heroină (0,09 grame) pentru suma de 25 RON, iar la data de 13 septembrie 2010, a vândut unui colaborator al poliției o doză de heroină (0,04 grame) pentru suma de 45 RON.

La data de 14 septembrie 2010, inculpatul R.C. a vândut unui colaborator al poliției o doză de heroină (0,07 grame) pentru suma de 25 RON, iar la data de 12 octombrie 2010, a vândut unui colaborator al poliției o doză de heroină (0,04 grame) pentru suma de 30 RON.

Această situație de fapt a fost reținută pe baza următoarelor probe: proces-verbal de sesizare din oficiu; procese-verbale de investigații; procese-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire; procese-verbale de redare a declarațiilor colaboratorului; rapoartele de constatare tehnico-științifică; procese-verbale de transcriere a înregistrărilor audio-video în mediul ambiental; declarațiile inculpatului I.M.V.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului I.M.V. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., iar faptele inculpatului R.C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.

La stabilirea și aplicarea pedepselor au fost avute în vedere disp. art. 72 C. pen. (dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în legea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală). Astfel, pentru ambii inculpați, tribunalul a reținut că gradul de pericol social concret al faptelor inculpaților este mai redus decât cel abstract, prevăzut de legiuitor în textul de incriminare. Tot astfel, tribunalul a reținut că ambii inculpați au avut o atitudine sinceră, recunoscând faptele așa cum au fost descrise în actul de sesizare, solicitând să fie judecați pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, ceea ce a justificat reținerea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.

De asemenea, instanța a reținut cantitatea de drog traficată de ambii inculpați ca fiind foarte mică (consumată procesul de analize), aspect căruia i s-a dat relevanța de circumstanță atenuantă (prev. de art. 74 alin. (2) C. pen.), reținând-o în favoarea fiecărui inculpat.

Pe de altă parte, s-a apreciat că în cauză există pentru ambii inculpați starea de agravare a pedepselor prev. de art. 41 alin. (2) C. pen., (forma continuată), ceea ce justifică reținerea pentru ambii inculpați a disp. art. 80 C. pen., în cauză existând concurs între circumstanțe atenuante și starea de agravare a pedepselor. În defavoarea inculpatului R.C. s-a reținut și starea de recidivă prev. de art. 37 lit. b) C. pen. și s-a dat cuvenita semnificație defavorabilă împrejurării că primul termen al recidivei îl constituie o infracțiune de violență (tâlhărie).

În aceste condiții, tribunalul, deși a reținut în favoarea inculpaților disp. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen. și a coborât pedepsele aplicate inculpaților sub minimul special, a reținut și disp. art. 80 C. pen. și ținând cont și de împrejurările defavorabile inculpaților (forma continuată a infracțiunii, iar pentru inculpatul R.C. și starea de recidivă, cu prim termen o infracțiune cu violență) nu a coborât pedepsele aplicate inculpaților până la cea mai de jos limită posibilă (1 an închisoare), tocmai pentru a da eficiență și împrejurărilor defavorabile inculpaților.

Față de atitudinea sinceră a inculpatului I.M.V., față de lipsa antecedentelor sale penale, de împrejurarea că este elev și lucrează, prima instanță a apreciat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate a inculpatului, fiind pe deplin aplicabile disp. 81 - 82 C. pen., dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani.

B. Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul R.C., criticând-o pentru netemeinicie, apreciind că, sub aspectul cuantumului, pedeapsa aplicată de prima instanță este prea mare în raport de atitudinea sa sinceră și de cantitatea mică de droguri traficată.

Prin Decizia penală nr. 153/A din 03 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul R.C. împotriva sentinței penale sus-menționate.

C. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul R.C., criticând ambele hotărâri pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei ce i-a fost aplicată, reiterând solicitările din apel în ceea ce privește reducerea pedepsei.

Examinând decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Astfel, curtea apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt, iar în raport de împrejurările în care s-au petrecut faptele - la data de 14 septembrie 2010, inculpatul R.C. a vândut unui colaborator al poliției o doză de heroină (0,07 grame) pentru suma de 25 RON, iar la data de 12 octombrie 2010, a vândut unui colaborator al poliției o doză de heroină (0,04 grame) pentru suma de 30 RON -, a procedat la o corectă individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, al cărei cuantum a fost stabilit ținând seama de cantitatea mică de droguri traficată, de gradul de pericol social concret mai redus decât cel abstract, prevăzut de legiuitor în textul de incriminare, de limitele de pedeapsă reduse ca efect al aplicării art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. penală, luând totodată în considerare starea de agravare a pedepselor prev. de art. 41 alin. (2) C. pen., (forma continuată a infracțiunii), precum și starea de recidivă prev. de art. 37 lit. b) C. pen., al cărei prim termen îl constituie o infracțiune de violență (tâlhărie).

Răspunzând aceleiași critici, instanța de apel a respins apelul formulat de inculpat ca nefondat.

În baza propriului examen, Înalta Curte apreciază că solicitarea inculpatului de a i se reduce pedeapsa, este nejustificată, întrucât în raport de împrejurările și modalitatea în care a fost comisă fapta, așa cum a fost descrisă mai sus, de gravitatea acesteia, instanța de fond a dozat corespunzător cuantumul pedepsei aplicate, ținând seama și de datele ce caracterizează persoana inculpatului care, deși este relativ tânăr - 29 ani și a avut o poziție sinceră, este cunoscut cu antecedente penale, neprezentând garanțiile unei conduite care să permite instanței să dea dovadă de o mai mare clemență.

Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul formulat de inculpat ca nefondat, constatând că pedeapsa aplicată este bine dozată și nu se justifică modificarea acesteia, întrucât, prin cuantumul și modalitatea de executare, este aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale.

Conform dispozițiilor art. 385

16

alin. (2) C. proc. pen. se va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod recurentul-inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.C. împotriva Deciziei penale nr. 153/A din 03 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului R.C., durata reținerii și arestării preventive de la 11 noiembrie 2010 la 05 octombrie 2011.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 05 octombrie 2011.

Procesat de GGC - NN