ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4083/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea din 08 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 44/109/2009, Curtea de Apel Pitești a respins cererea privind lămurirea și îndreptarea dispozitivului deciziei nr. 964/R din 27 mai 2010, pronunțată de aceeași instanță, reținând în esență, că dispozitivul deciziei a cărei lămurire și îndreptare se solicită este clar și cuprinde o singură dispoziție, respectiv aceea de trimitere a cauzei la tribunal, pentru ca acesta să soluționeze cauza în calea de atac a recursului. Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 12 aprilie 2011 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, R.G.C.

a solicitat anularea încheierii din 08 septembrie 2011 a Curții de Apel Pitești pe motiv că dispozitivul acesteia conține dispoziții potrivnice ce nu pot fi duse la îndeplinire, decizia fiind contrară legii și deciziilor nr. 96 din 15 aprilie 2009, nr. 1429 din 17 septembrie 2010 și nr. 2032 din 10 decembrie 2010, pronunțate de Tribunalul Argeș. La termenul din 18 mai 2012, revizuienta, prin mandatar R.M., a precizat că încheierea vizată în cererea de revizuire este potrivnică deciziei nr. 964 pronunțată de Curtea de Apel Pitești la data de 27 mai 2010 în Dosarul nr. 44/109/2009 și că cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 1, 2 și 7 C. proc. civ. În raport de precizarea mandatarului revizuientei, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuție inadmisibilitatea cererii de revizuire în raport de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. și necompetența Înaltei Curți în soluționarea cererii întemeiată dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2, din același Cod. Analizând cererea de revizuire formulată în cauză, Înalta Curte reține următoarele: În conformitate cu prevederile art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuirea se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea rămasă definitivă, aceasta fiind regula generală. O excepție de la această regulă este prevăzută în alin. (2) al acestui articol, care prevede că în cazul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanță sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice. În speță, revizuienta a precizat că își întemeiază cererea de revizuire pe mai multe puncte din art. 322 C. proc.

civ., a căror competență de rezolvare ar reveni unor instanțe deosebite, iar faptul că pentru temeiul prevăzut de pct. 7 al art. 322 C. proc. civ. competența revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu va determina o prorogare de competență pentru soluționarea cererii întemeiată pe celelalte puncte. Această soluție este motivată de faptul că regulile de competență materială sunt de ordine publică și nu pot fi încălcate. Față de considerentele menționate, Înalta Curte va disjunge cererile de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ. și va declina competența de soluționare a acestora în favoarea Curții de Apel Pitești, urmând a examina numai cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceiași calitate. Conform art. 326 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul judecării cererii de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Pe acest temei, cercetarea întrunirii cerințelor fiecărui caz de revizuire în parte, inclusiv a celor prevăzute de art. 322 pct. 7 echivalează cu analiza admisibilității cererii.

Norma în discuție reprezintă o materializare a autorității de lucru judecat specifice unei hotărâri judecătorești, în sensul că deschide calea extraordinară de atac a revizuirii în cazul unui nou litigiu între aceleași părți, pentru același obiect și cu aceeași cauză. Elementele triplei identități trebuie întrunite cumulativ, neîndeplinirea cel puțin a unuia conducând la respingerea cererii de revizuire. În speță, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite condițiile impuse de cazul de revizuire invocat întrucât hotărârile judecătorești care se afirmă că ar fi potrivnice au fost pronunțate de Curtea de Apel Pitești în aceeași cauză, încheierea ce se solicită a fi revizuită fiind de fapt pronunțată într-o cerere privind lămurirea și îndreptarea dispozitivului deciziei pretins potrivnice.

Ca atare, nu subzistă cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Disjunge cererile de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ. Declină competența de soluționare a cererilor de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ., formulate de revizuienta R.G.C. împotriva încheierii din 08 februarie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie, în favoarea Curții de Apel Pitești. Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formulată de revizuienta R.G.C. împotriva aceleeași încheieri. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 iunie 2012.