ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4083/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 08 februarie 2011, pronunțată în Dosarul

nr. 44/109/2009, Curtea de Apel Pitești a respins cererea privind lămurirea și îndreptarea

dispozitivului deciziei nr. 964/R din 27 mai 2010, pronunțată de aceeași instanță,

reținând în esență, că dispozitivul deciziei a cărei lămurire și îndreptare se solicită

este clar și cuprinde o singură dispoziție, respectiv aceea de trimitere a cauzei

la tribunal, pentru ca acesta să soluționeze cauza în calea de atac a recursului.

Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 12 aprilie

2011 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală, R.G.C. a solicitat anularea încheierii din 08 septembrie 2011 a Curții

de Apel Pitești pe motiv că dispozitivul acesteia conține dispoziții potrivnice

ce nu pot fi duse la îndeplinire, decizia fiind contrară legii și deciziilor

nr. 96 din 15 aprilie 2009, nr. 1429 din 17 septembrie 2010 și nr. 2032 din 10

decembrie 2010, pronunțate de Tribunalul Argeș.

La termenul din 18 mai 2012, revizuienta, prin mandatar

R.M., a precizat că încheierea vizată în cererea de revizuire este potrivnică deciziei

nr. 964 pronunțată de Curtea de Apel Pitești la data de 27 mai 2010 în Dosarul

nr. 44/109/2009 și că cererea de revizuire este întemeiată pe dispozițiile art.

322 pct. 1, 2 și 7 C. proc. civ.

În raport de precizarea mandatarului revizuientei,

Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuție inadmisibilitatea cererii de revizuire

în raport de dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și necompetența Înaltei

Curți în soluționarea cererii întemeiată dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2, din

același Cod.

Analizând cererea de revizuire formulată în cauză,

Înalta Curte reține următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 323 alin. (1) C.

proc. civ., cererea de revizuirea se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea

rămasă definitivă, aceasta fiind regula generală.

O excepție de la această regulă este prevăzută în alin.

(2) al acestui articol, care prevede că în cazul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. cererea

de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanță sau instanțele

care au pronunțat hotărârile potrivnice.

În speță, revizuienta a precizat că își întemeiază cererea

de revizuire pe mai multe puncte din art. 322 C. proc. civ., a căror competență

de rezolvare ar reveni unor instanțe deosebite, iar faptul că pentru temeiul prevăzut

de pct. 7 al art. 322 C. proc. civ. competența revine Înaltei Curți de Casație și

Justiție, nu va determina o prorogare de competență pentru soluționarea cererii

întemeiată pe celelalte puncte.

Această soluție este motivată de faptul că regulile de

competență materială sunt de ordine publică și nu pot fi încălcate.

Față de considerentele menționate, Înalta Curte va disjunge

cererile de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc.

civ. și va declina competența de soluționare a acestora în favoarea Curții de Apel

Pitești, urmând a examina numai cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile

art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C.

proc. civ., se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța

de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs

atunci când evocă fondul, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe

de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași

persoane, având aceiași calitate.

Conform art. 326 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile

în cadrul judecării cererii de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii

și la faptele pe care se întemeiază.

Pe acest temei, cercetarea întrunirii cerințelor fiecărui

caz de revizuire în parte, inclusiv a celor prevăzute de art. 322 pct. 7 echivalează

cu analiza admisibilității cererii.

Norma în discuție reprezintă o materializare a autorității

de lucru judecat specifice unei hotărâri judecătorești, în sensul că deschide calea

extraordinară de atac a revizuirii în cazul unui nou litigiu între aceleași părți,

pentru același obiect și cu aceeași cauză.

Elementele triplei identități trebuie întrunite cumulativ,

neîndeplinirea cel puțin a unuia conducând la respingerea cererii de revizuire.

În speță, Înalta Curte constată că nu sunt îndeplinite

condițiile impuse de cazul de revizuire invocat întrucât hotărârile judecătorești

care se afirmă că ar fi potrivnice au fost pronunțate de Curtea de Apel Pitești

în aceeași cauză, încheierea ce se solicită a fi revizuită fiind de fapt pronunțată

într-o cerere privind lămurirea și îndreptarea dispozitivului deciziei pretins potrivnice.

Ca atare, nu subzistă cazul prevăzut de art. 322 pct.

7 C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte va respinge cererea de revizuire

ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Disjunge cererile de revizuire întemeiate pe dispozițiile

art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ.

Declină competența de soluționare a cererilor de revizuire

întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ., formulate de revizuienta

R.G.C. împotriva încheierii din 08 februarie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția

civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze

cu minori și de familie, în favoarea Curții de Apel Pitești.

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată

pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formulată de revizuienta R.G.C. împotriva

aceleeași încheieri.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 iunie 2012.