ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3265/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3265/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28
martie 2011 pe rolul acestei instanțe, revizuenții B.A., B.S., Z.M. și M.Z. au
solicitat în contradictoriu cu intimații C.D., A.E.L, B.L., P.A.R., B.E., B.I.,
M.G. și M.V. revizuirea parțială a deciziei civile nr. 745 R din 25 februarie
2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări
sociale, pentru minori și familie, invocând motivul de revizuire prevăzut de
art. 322 pct. 7 C. proc. civ., respectiv contrarietatea față de decizia civilă
nr. 1574 A din 16 decembrie 2003 a Tribunalului Cluj, secția civilă.
În motivarea cererii de
revizuire se susține că, prin decizia nr. 745 R din 25 februarie 2011 pronunțată
de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori
și familie, a cărei revizuire se solicită, s-a admis în parte recursul și s-a modificat
în parte decizia nr. 558 A/2010 a Tribunalului Cluj, în sensul admiterii apelului
declarat de reclamanții C.D., A.E.L., B.L., P.A.R. împotriva sentinței nr. 4228/2010
a Judecătoriei Cluj-Napoca și obligării revizuenților să lase reclamanților menționați,
în deplină proprietate și posesie, suprafața de 48 m.p. din terenul cu nr. top.
x din CF nr. y, deși anterior, prin decizia civilă nr. 1574 A din 16 decembrie 2003
a Tribunalului Cluj, secția civilă, a fost respins petitul din acțiunea reconvențională
formulată de aceleași persoane, cu privire la obligarea revizuenților de a lăsa
în deplină proprietate și liniștită posesie terenul cu nr. top nou x în suprafață
de 56 m.p.
Revizuenții susțin că
între cele două hotărâri există contrarietate, cea de-a doua încălcând puterea de
lucru judecat a celei anterioare, cu privire la petitul în revendicarea suprafeței
de 56 m.p., că cele două hotărâri au fost pronunțate în aceeași pricină, existând,
în ceea ce privește petitul în revendicare, tripla identitate de părți, obiect și
cauză, că hotărârile contradictorii au fost date în dosare diferite și că în cel
de-al doilea proces nu a fost invocată de niciuna dintre părți și nici de către
instanță din oficiu excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește petitul
în revendicarea suprafeței de 56 m.p. teren.
Prin întâmpinare, intimații
au solicitat respingerea cererii de revizuire, ca nefondată, susținând că nu este
întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză, pentru a fi incident motivul
de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și că între cele două hotărâri
nu există contrarietate.
Examinând cererea de revizuire
în raport de conținutul hotărârii a cărei revizuire se solicită și de condițiile
cerute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. pentru admisibilitatea revizuirii pentru
contrarietate de hotărâri, Înalta Curte constată următoarele:
Litigiul soluționat irevocabil
prin decizia a cărei revizuire se solicită a avut ca obiect acțiunea formulată de
reclamanții C.D.V., A.E.L., B.L.A. și P.A.R. împotriva pârâților B.A., B.S., Z.M.,
M.Z., M.G., M.V., B.I. și B.E. privind obligarea primilor doi pârâți să le lase
în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 56 m.p., constatarea încălcării
servituții negative de vedere, obligarea pârâților să-și închidă geamurile de vedere
pe care le-au deschis cu nerespectarea acestei servituți și grănițuirea proprietăților
părților. Prin cereri precizatoare, reclamanții au solicitat grănițuirea parcelei
cu nr. top x de cea cu nr. top z, obligarea primilor doi pârâți să le lase în deplină
proprietate și posesie terenul în suprafață de 48 m.p. din nr. top x și a pârâților
3 și 4 să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 8 m.p. din nr.
top x.
Prin sentința civilă
nr. 4228 din 25 martie 2010, Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea precizată.
Prin decizia civilă
nr. 558/A din 12 noiembrie 2010, Tribunalul Cluj a admis apelul declarat de către
reclamanții C.D., A.E., B.L. și P.A.R. și a schimbat sentința în sensul admiterii
în parte a acțiunii. S-a stabilit granița dintre proprietățile părților pe linia
punctelor A-B-D-E din planșa 4 din raportul de expertiză efectuat de expert E.D.,
raport care face parte integrantă din decizie. S-a respins capătul de cerere privind
revendicarea. Au fost obligați pârâții să închidă toate ferestrele cu vedere înspre
proprietatea reclamanților și s-au compensat cheltuielile de judecată ale părților
la fond. În final, au fost obligați pârâții, în solidar, la plata cheltuielilor
de judecată în favoarea reclamanților, aferente apelului 2.521,5 RON.
Pentru a pronunța această
decizie Tribunalul a reținut că, între părți sau antecesorii în drepturi ai părților,
a mai avut loc un proces, finalizat cu sentința civilă nr. 6329/2003 a Judecătoriei
Cluj-Napoca, schimbată prin decizia civilă nr. 1574/A/2003 a Tribunalului Cluj,
irevocabilă prin decizia civilă nr. 1142/R/2004 a Curții de Apel Cluj.
Prin hotărârile judecătorești
menționate s-a stabilit cu putere de lucru judecat că, datorită unei identificări
greșite a terenului din CF W Cluj, cauzată de o expertiză extrajudiciară efectuată
de expert M.S., pârâții B. și Z. au edificat o parte a construcțiilor înscrise actualmente
în CF W Cluj pe nr. top. x, pe o parte a terenului reclamanților, ocupând o suprafață
de 56 m.p.
Deși s-a constatat ocuparea
suprafeței de 56 m.p., instanțele nu s-au pronunțat nici cu privire la revendicare
și nici cu privire la grănițuire (capete de cerere din prezentul dosar) deoarece
aceste aspecte nu au fost solicitate în respectivul dosar, obiect al litigiului
precedent constituind anularea titlului de proprietate, dezmembrare, intabulare
și prestație tabulară. Nu s-a discutat în respectivul dosar nici despre servitutea
negativă de vedere.
Prin urmare, a apreciat
Tribunalul, reclamanții sunt îndreptățiți ca odată ce s-a constatat ocuparea unei
suprafețe de 56 m.p., să solicite grănițuirea proprietăților limitrofe (conform
partajărilor și dezmembrărilor din dosarul anterior) și predarea posesiei și folosinței
asupra terenului menționat.
Prin decizia nr.
745R din 25 februarie 2011,
Curtea de Apel Cluj, secția
civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, a admis în parte
recursurile declarate de reclamanți și pârâții B.I., B.E., M.G. și M.V., a admis
în parte apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile nr. 4228 din 25
martie 2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca și a admis în parte acțiunea precizată, stabilind
linia de hotar dintre terenul aflat în proprietatea reclamanților înscris în CF
nr. y, nr. top. x din Cluj-Napoca, strada A. și terenul aflat în proprietatea pârâților
B.A., B.S., Z.M. și M.Z. înscris în CF nr. w, nr. top. z, precum și terenul aflat
în proprietatea pârâților M.G., M.V., B.I. și B.E., înscris în CF nr. p, nr. top.
x, între punctele E - D și în continuare, pe linia zidului casei pârâților B.A.,
B.S., Z.M. și M.Z., până la strada A., conform raportului de expertiză tehnică topografică
întocmit de expert ing. D.E., raport care face parte integrantă din hotărâre.
Au fost obligați pârâții
B.A., B.S., Z.M. și M.Z. să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie
suprafața de 48 m.p. din terenul cu nr. top. x înscris în CF nr. y, evidențiată
între punctele A-B-D conform raportului de expertiză tehnică topografică.
Au fost obligați pârâții
B.A., B.S., Z.M. și M.Z. să închidă cele 9 geamuri de vedere deschise înspre proprietatea
reclamanților.
S-a respins petitul privind
obligarea pârâților M.G., M.V., B.I. și B.E. de a lăsa reclamanților în deplină
proprietate și posesie suprafața de 8 m.p. din terenul cu nr. top. x înscris în
CF nr. y, evidențiat între punctele B-C-E-D conform raportului de expertiză tehnică
topografică.
S-a respins ca nefondat
recursul declarat de pârâții B.A., B.S., Z.M. și M.Z. împotriva aceleiași decizii.
În considerentele acestei
decizii s-a reținut (în ceea ce privește raportul juridic dintre reclamanți și pârâții
B.A., B.S., Z.M. și M.Z.) că, în litigiul anterior, soluționat prin decizia civilă
nr. 1574/A/2003 a Tribunalului Cluj, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1142/R/2004
a Curții de Apel Cluj, deși s-a constatat faptul că pârâții au ocupat 56 m.p. din
terenul reclamanților, instanțele nu s-au pronunțat cu privire la revendicarea acestei
suprafețe de teren, grănițuirea terenurilor învecinate ale părților și stabilirea
servituții negative de vedere, deoarece aceste petite nu au fost solicitate, obiectul
acestuia constituindu-l anularea titlului de proprietate al antecesorului în drepturi
al pârâților, dezmembrarea terenurilor pârâților, prestația tabulară, rectificarea
CF și intabularea dreptului de proprietate al pârâților.
Art. 1201 C. civ. prevede
că, este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect,
este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și
în contra lor în aceeași calitate.
Curtea a constatat că
nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 1201 C. civ. referitoare la incidența
excepției autorității de lucru judecat întrucât obiectul și cauza prezentului litigiu
nu este identică cu obiectul și cauza litigiului anterior, chiar dacă există îndeplinită
cerința identității de părți.
Reținând, pe baza probelor
administrate, că prin amplasarea gardului de către pârâții B. și Z. pe linia A-B-D,
aceștia ocupă nejustificat suprafața de 48 m.p. din terenul reclamanților Curtea,
în temeiul art. 480 C. civ., a admis cererea în revendicare și i-a obligat pe pârâții
menționați să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de
48 m.p. din terenul cu nr. top. x înscris în CF nr. y, evidențiată între punctele
A-B-D conform raportului de expertiză tehnică topografică.
Ținând seama de considerentele
mai sus arătate, Curtea a apreciat că sunt nefondate criticile pârâților recurenți
B. și Z. referitoare la grănițuire și revendicare deoarece, prin hotărârile judecătorești
mai sus menționate nu s-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile limitrofe
ale părților și nu s-a dispus obligarea acestora la predarea, spre pașnică și liniștită
posesie, a vreunei suprafețe din terenul reclamanților ocupată de pârâți, fiind
nerelevantă împrejurarea că pârâții folosesc în prezent aceeași suprafață pe care
au cumpărat-o și au îngrădit-o încă din anul 1994.
Pe calea cererii de revizuire
întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenții B.A., B.S.,
Z.M. și M.Z. repun în discuție problema autorității de lucru judecat a deciziei
nr. 1574 A din 16 decembrie 2003 a Tribunalului Cluj, secția civilă, și astfel,
a contrarietății deciziei a cărei revizuire se solicită, susținând că, în cel de-al
doilea proces, nu a fost invocată de niciuna dintre părți și nici de către instanță
din oficiu excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește petitul în
revendicarea suprafeței de 56 m.p. teren.
Această susținere nu poate
fi primită, deoarece, astfel cum rezultă din considerentele deciziei nr. 745 R din
25 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și
asigurări sociale, pentru minori și familie, la pronunțarea soluției instanța a
avut în vedere existența și modul de soluționare a primului litigiu, a examinat
incidența prevederilor art. 1201 C. civ. și a statuat că nu sunt întrunite elementele
autorității de lucru judecat.
În raport de cele reținute,
cu referire la excepția inadmisibilității cererii de revizuire, Înalta Curte constată
că m
otivul
de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. poate constitui temei pentru
revizuirea hotărârii numai dacă autoritatea de lucru judecat nu a fost invocată
în cel de-al doilea litigiu sau, dacă a fost invocată, instanța a omis să soluționeze
această excepție.
În cazul în care prin
hotărârea pronunțată în cadrul celui de-al doilea litigiu excepția a fost respinsă,
împotriva hotărârii nu se mai poate face cerere de revizuire, deoarece această cale
extraordinară de atac nu conferă posibilitatea exercitării controlului judiciar
asupra modului de soluționare a excepției autorității de lucru judecat.
Același principiu este
valabil și în situația în care, deși prin dispozitivul hotărârii pronunțate în cel
de-al doilea litigiu, instanța nu respinge în mod expres excepția autorității de
lucru judecat, din considerentele acesteia reiese că instanța a examinat efectele
hotărârii anterioare și a ajuns la concluzia că nu sunt întrunite elementele lucrului
judecat.
Înalta Curte, în cadrul
cererii de revizuire, nu poate trece la verificarea existenței identității de părți,
obiect și cauză, pentru a reține în final, dacă este sau nu întemeiat motivul de
revizuire invocat, fără a exercita în acest mod controlul judiciar în privința modului
de soluționare, printr-o hotărâre irevocabilă, a excepției autorității de lucru
judecat, ceea ce ar fi inadmisibil.
Pentru aceste considerente,
constatând că excepția autorității de lucru judecat a deciziei nr. 1574 A din 16
decembrie 2003 a Tribunalului Cluj, secția civilă, a fost examinată și respinsă
de instanță în cadrul celui de-al doilea litigiu, revizuirea pe temeiul art. 322
pct. 7 C. proc. civ. nu se poate dispune, cererea de revizuire astfel formulată
urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire
a
deciziei civile nr. 745R din 25 februarie 2011, a
Curții
de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie,
formulată de B.A., B.S., Z.M. și M.Z., ca inadmisibilă.
Obligă pe revizuenți la
plata sumei de 2.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimații C.D.,
A.E.L., B.L. și P.A.R.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 mai 2012.