ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3761/2011

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 63/R/CC/2011 din 29

septembrie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în Dosar nr.

5739/306/2010 a admis cererile de abținere formulate de domnii judecători A.L.,

M.E.C., L.C., A.P., E.B. în Dosar nr. 5739/306/2010/a1 al Curții de Apel Alba Iulia.

Pentru a hotărî

astfel, a reținut că prin declarațiile de abținere formulate de membrii

completului de judecată C2 recurs penal respectiv, A.L., M.E.C. și L.C., precum

și de doamnele judecător A.P. și E.B. în Dosar penal nr. 5739/306/2010 al

Curții de Apel Alba Iulia, magistrații au solicitat a se lua act de

declarațiile lor de abținere.

În expunerea

motivelor cererii, domnii magistrați A.L., M.E.C. și L.C. au relevat că au

participat la soluționarea Dosarului nr. 2407/306/2009, pronunțând Decizia penală

nr. 620 din 15 octombrie 2009, privind pe inculpatul U.I., dosar în care

inculpații din prezenta cauză au avut calitatea de martori, astfel încât în

speță este incident cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 47 alin. (2) C.

proc. pen.

Doamna magistrat A.P.

a învederat că a participat la soluționarea Dosarului nr. 2407/306/2009,

pronunțând Sentința penală nr. 262 din 15 mai 2009, privind pe inculpatul U.I.,

dosar în care inculpații din prezenta cauză au avut calitatea de martori,

astfel încât în speță este incident cazul de incompatibilitate prevăzut de art.

47 alin. (2) C. proc. pen.

Doamna magistrat E.B.

relevă că a participat la soluționarea Dosarului nr. 5739/306/2010, pronunțând

Decizia penală nr. 101 din 11 aprilie 2011, astfel încât în speță este incident

cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 47 alin. (1) C. proc. pen.

Examinând cererile

formulate, Curtea de Apel Alba Iulia Ie-a constatat ca fiind întemeiate, având

în vedere dispozițiile art. 47 alin. (1) C. proc. pen., care prevăd că judecătorul

care a luat parte la soluționarea unei cauze nu mai poate participa la

judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la judecarea cauzei după

desființarea hotărârii cu trimitere în apel sau după casarea cu trimitere în

recurs, și conform alin. (2) al aceluiași articol, nu mai poate participa la

judecarea cauzei judecătorul care și-a exprimat anterior părerea cu privire la

soluția care ar putea fi dată în acea cauză.

Împotriva Încheierii

nr. 63/R/CC/2011 din 29 septembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția

penală, pronunțată în Dosar nr. 5739/306/2010 a declarat recurs inculpatul

Ș.C., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție

sub nr. 5739/306/2010.

Examinând hotărârea

recurată, din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art. 385

6

alin.

ultim C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 385

lit. a) teza a II-a C. proc. pen., constată că recursul formulat de inculpatul

Ș.C., este inadmisibil, având în vedere că încheierea pronunțată de Curtea de

Apel Alba Iulia este definitivă.

Dispozițiile art. 52

alin. (6) C. proc. pen. prevăd că încheierea prin care s-a admis sau s-a

respins abținerea, ca și aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse

niciunei căi de atac.

Înalta Curte reține

că inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci

când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede

sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept

epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.

Dispozițiile art. 385

1

C. proc. pen. enumeră hotărârile precum și încheierile, care pot fi atacate o

singură dată cu recurs.

Căile ordinare de

atac sunt strict și limitativ reglementate prin norma procesual penală, cu

arătarea imperativă a persoanelor ce le pot folosi, precum și a condițiilor,

cazurilor și termenelor în care pot fi exercitate.

În prezenta cauză

prin Încheierea nr. 63/R/CC/2011 din 29 septembrie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia,

secția penală, în Dosar nr. 5739/306/2010 a admis cererile de abținere

formulate de domnii judecători A.L., M.E.C., L.C., A.P. și E.B. în Dosar nr.

5739/306/2010/a1 al Curții de Apel Alba Iulia, în condițiile în care textul de

lege prevăzut la art. 385

1

C. proc. pen. raportat la art. 52 alin.

(6) C. proc. pen. nu permite formularea unei alte căi de atac în acest context

procesual, hotărârea mai sus arătată fiind definitivă, împrejurare care atrage

inadmisibilitatea controlului judiciar prin recursul solicitat de inculpat în fața

Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Astfel, exercitând o

cale de atac în afara condițiilor stabilite de lege, demersul astfel realizat

va fi sancționat cu inadmisibilitatea.

Față de

considerentele precizate, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art.

385

15

alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va

respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul Ș.C. împotriva

încheierii din Camera de Consiliu nr. 63/R/CC/2011 din 29 septembrie 2011 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr.

5739/306/2010.

În temeiul

dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte, va obliga

recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de inculpatul Ș.C. împotriva încheierii din

Camera de Consiliu nr. 63/R/CC/2011 din 29 septembrie 2011 a Curții de Apel

Alba Iulia, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 5739/306/2010.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 octombrie 2011.