ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 339/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 339/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prima instanță
a) Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Curții de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
reclamanta Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor a solicitat în
contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Oradea suspendarea executării
Dispoziției nr. 1926 din 10 iunie 2010 și a Deciziei de impunere nr. 31713 din
2 martie 2010 emise de Primăria Municipiului Oradea – Direcția Economică,
pentru suma de 1.241.474,44 lei reprezentând impozit pe teren, până la
soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a
arătat că prin Decizia de impunere nr. 31713 din 2 martie 2010 emisă de Primăria
Municipiului Oradea, înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor sub nr. 49388 din 31 martie 2010, i-a comunicat
faptul că potrivit Legii nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, cu modificările și
completările ulterioare, a H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor
Metodologice de aplicare a Codului Fiscal și a HCL Oradea nr. 852/2009, privind
stabilirea taxelor și impozitelor locale pentru anul 2010, Direcția Generală a
Finanțelor Publice Bihor figurează în evidențele fiscale cu obligații de plată
restante în sumă totală de 1.241.474,44 lei, reprezentând impozit pe terenuri
intravilane, la data de 31 decembrie 2009.
Împotriva deciziei de impunere,
Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor a promovat în termen legal,
contestație înregistrată la Primăria Municipiului Oradea sub nr. 131341 din 30 aprilie 2010 și soluționată prin
Dispoziția nr. 1926 din 10 iunie 2010 prin care s-a respins contestația sa.
A mai arătat reclamanta că Direcția
Generală a Finanțelor Publice Bihor nu are în proprietate terenuri, nu a încheiat
nici un fel contracte cu persoane fizice sau juridice și nu desfășoară
activități economice, situație în care nu are calitatea de debitor față de
Primăria Municipiului Oradea.
b) Sentința și considerentele primei
instanțe
Prin sentința nr. 264/CA din 6
octombrie 2010, Curtea de Apel Oradea a admis cererea de suspendare formulată
de Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor, a dispus suspendarea
executării Dispoziției nr. 1926 din 10 iunie 2010 și a deciziei de impunere nr.
31713 din 2 martie 2010, emise de pârâtă până la soluționarea irevocabilă a
acțiunii în anulare.
Instanța de fond a considerat că în
speță sunt îndeplinite cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004 referitoare la
cazul bine justificat și la paguba iminentă.
În dovedirea existenței unui caz
bine justificat, reclamanta a invocat faptul că Decizia de impunere nr. 31713/2010
a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 43 pct. 2 lit. e) C. proc. fisc.,
întrucât nu cuprinde motivele de fapt ale acestuia, precum și faptul că petenta
nu are calitate de reprezentant al Statului Român conform dispozițiilor art. 10
din Legea nr. 215/2001.
În ceea ce privește paguba iminentă
s-a constatat că în speță s-a întocmit de către intimata procesul-verbal de
sechestru asupra autoturismelor reclamantei, situație în care executarea silită
ar putea duce la blocarea activității acesteia, astfel că a considerat instanța
de fond este dovedită și condiția pagubei iminente.
Instanța de recurs
Împotriva sentinței nr. 264/CA din 6
octombrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, a declarat recurs Primăria Municipiului Oradea.
a) Motivele de recurs
În motivele de recurs, pârâta a
susținut că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004,
cu privire la existența cazului bine justificat și a pagubei iminente.
Recurenta a efectuat în cadrul
motivelor de recurs o amplă dezvoltare a situației de fapt.
b) Analiza motivelor de recurs
Situația de fapt
Primăria Municipiului Oradea a emis
decizia de impunere nr. 31713 din 2 martie 2010 privind obligațiile fiscale ale
Direcției Generală a Finanțelor Publice Bihor.
S-a formulat contestație împotriva
acestei decizii de către Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor, care a
fost respinsă prin dispoziția nr. 1926 din 10 iunie 2006.
Pârâta intimată a contestat obligațiile
stabilite în sarcina sa, cu motivarea că nu are calitate de debitor către
bugetul local, întrucât nu deține bunuri impozabile și nu efectuează operațiuni
economice care să atragă această calitate.
Legislația aplicabilă
Legea nr. 554/2004, Art. 2 alin. (1).
lit.
t)
cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea
de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în
privința legalității actului administrativ.
lit. ș) pagubă iminentă
- prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea
previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu
public;
Înalta Curte, arată că în
cauză sunt întrunite cerințele art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru
suspendarea actelor administrative,așa cum s-a reținut de prima instanță.
Analiza legislației
aplicabile în materia suspendării actelor administrativ-fiscale relevă că
instanța poate dispune suspendarea executării actului administrativ fiscal,
dacă sunt îndeplinite cerințele legale, respectiv formularea plângerii
prealabile, existența cazului bine justificat și pentru prevenirea producerii unui
prejudiciu.
În speță, s-a formulat
plângere prealabilă, recurenta a susținut că nu sunt îndeplinite celelalte două
condiții, cazul bine justificat și producerea prejudiciului material și
previzibil.
Critica este
neîntemeiată.
În mod corect
judecătorul fondului a reținut în sentința pronunțată că sunt întrunite
condițiile cerute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 pentru suspendarea actului
administrativ fiscal.
Din analiza deciziei de
impunere nr. 31713/2010, se observă că s-au constituit debite pentru terenurile
pe care le-ar deține Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor.
Prin acțiunea în anulare
Direcția Generală a Finanțelor Publice Bihor a contestat că este proprietara
acestora sau că le are în administrare, susținând că o parte din terenuri fac
parte din domeniul public al municipiului Oradea, invocându-se pentru
susținerea ipotezei și hotărârea de Guvern care atestă domeniul public al
Municipiului Oradea.
În aceste condiții,
împrejurările legate de starea de fapt și de drept, se constituie în caz bine
justificat, în sensul art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește
cazul bine justificat, instanța învestită cu soluționarea unei cereri de
suspendare nu are competența de a face analiza pe fond a litigiului, nu poate
prejudeca fondul, dar pentru a demonstra existența acestei condiții este
obligată să analizeze sumar împrejurările de fapt și de drept, care pot crea o
îndoială serioasă în privința legalității actului.
Ca și în cazul
Ordonanței președințiale reglementată de art. 581 C. proc. civ., în vederea
pronunțării soluției, instanța va examina aspectele formale ale actului care
țin de aparența de legalitate, dar și împrejurări de fapt.
În cauza prezentă s-a
contestat legalitatea actului de impunere, prin nerespectarea prevederilor
Codului fiscal privind taxele și impozitele locale, datorate de instituțiile
publice.
Teza expusă se
circumscrie prevederilor art. 2 lit. ț) din Legea nr. 554/2004, fără a implica
însă cercetarea în fond a pricinii, ci numai pentru a contura îndoiala serioasă
asupra legalității actului.
De asemenea, în cauza
prezentă, executarea actelor fiscale înainte de pronunțarea instanței de fond
este de natură a crea prejudicii reclamantei, potrivit analizei ce urmează.
Executarea sumei de
1.241.474,44 lei debit principal și accesorii reținute de organul fiscal, ca
fiind datorată suplimentar poate perturba activitatea instituției publice și ar
reprezenta un impediment real pentru desfășurarea activității acesteia.
c) Soluția instanței de
recurs
Având în vedere
considerentele acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va
respinge, sentința primei instanțe fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Primăria
Municipiului Oradea împotriva sentinței nr. 264/CA din 6 octombrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 21 ianuarie 2011.