ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2153/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar

constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios

administrativ și fiscal, reclamanta C.V. a solicitat, în contradictoriu cu

Autoritatea Națională a Vămilor anularea Ordinului nr. 722/2009 emis de Autoritatea

Națională a Vămilor prin care a fost numită în funcția publică de inspector

vamal clasa 1 grad profesional principal treapta 1 de salarizare în cadrul

Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Brăila, încadrarea sa în

funcția publică de inspector vamal grad profesional superior treapta de

salarizare 3 cu plata salariului aferent funcției, obligarea pârâtei la plata

drepturilor salariale până la data reîncadrării efective.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că urmare a promovării unui examen, prin Ordinul A.N.A.F. nr. 2014 din

24 martie 2008 a fost numită în funcția publică de conducere de șef birou

financiar, contabilitate și achiziții publice în cadrul Direcția Județeană

pentru Accize și Operațiuni Vamale Brăila, corespunzător funcției publice de

execuție de inspector vamal grad profesional superior treapta de salarizare 1.

Prin ordinul contestat a fost numită de

Autoritatea Națională a Vămilor. în funcția publică de inspector vamal clasa 1 grad

profesional principal treapta 1 de salarizare în cadrul Direcția Județeană

pentru Accize și Operațiuni Vamale Brăila, ceea ce în opinia reclamantei reprezintă

o repunere în funcția avută anterior promovării examenului.

Prin întâmpinare, autoritatea pârâtă a

susținut că schimbarea din funcție și salariu a reclamantei s-a datorat reducerii

postului de șef birou, iar numirea reclamantei în funcția deținută anterior concursului

de promovare s-a făcut cu aplicarea art. 4 alin. (3) din O.U.G. nr. 1/2009.

Prin sentința nr. 172 din 29 iunie 2010,

Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea

formulată de reclamanta C.V., în contradictoriu cu Autoritatea Națională a Vămilor.

A anulat Ordinului nr. 722 din 19 februarie 2009 emis de autoritatea pârâtă și a

obligat-o pe aceasta să o reintegreze pe reclamantă în funcția de inspector vamal

1 grad superior treapta de salarizare 3 cu salarizarea corespunzătoare postului.

A obligat pârâta să îi plătească reclamantei

drepturile salariale de care a fost lipsită potrivit încadrării stabilite de instanță,

cu începere de la data schimbării din funcție și până la reintegrarea efectivă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut că reclamanta a fost promovată într-o funcție publică prin concurs și,

urmare a r

educerii funcției

de conducere pe care o deținea autoritatea pârâtă a dispus revenirea sa la funcția

anterioară promovării.

A mai reținut că potrivit dispozițiilor

art. 63 din Legea nr. 188/1999, promovarea în clasă, în grade profesionale și avansarea

în trepte de salarizare nu sunt condiționate de existența unui post vacant, iar

dispozițiile art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2009 nu exprimă o normă imperativă

potrivit căreia persoanele care ocupă funcții de conducere care sunt supuse restructurării

vor fi repuse pe funcțiile anterior avute, așa cum, în mod greșit, a aplicat autoritatea

pârâtă legea.

În

final, a constatat prima instanță că pârâta nu a avut preocuparea

de a identifica un asemenea post spre a-l oferi reclamantei ci, a trecut, în mod

unilateral și discreționar, la încadrarea pe un post corespunzător unui grad profesional

inferior și într-o clasă și grad de salarizare vădit mai mici decât cele care i

se cuveneau.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

pârâta Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Județeană de Accize și Operațiuni

Vamale Galați, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile

art. 304 pct. 9 și pe cele ale art. 304

1

din C. proc. civ.

Prin motivele de recurs, recurenta-pârâtă

susține că prima instanță a interpretat greșit dispozițiile legale aplicabile speței.

Astfel, se arată că avansarea în gradul profesional de inspector superior este aferentă

ocupării unei funcții de conducere , având caracter temporar pentru perioada de

timp în care funcționarul public ocupă respectiva funcție de conducere.

Se mai susține că prin restructurarea funcției

de conducere, intimata-reclamantă a pierdut beneficiul temporar al încadrării și

retribuirii gradului profesional „superior", fiind reîncadrată, conform prevederilor

art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009 pe un post vacant de execuție, corespunzător gardului

profesional „principal" deținut anterior promovării pe funcția de conducere.

Recursul este nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului

de fond, precum și motivul de recurs invocat, Înalta Curte constată că recursul

este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 1/2009:

(1) „Persoanele care ocupă funcții de conducere

în instituțiile și autoritățile publice care sunt supuse restructurării vor fi trecute

pe un post vacant în cadrul structurii organizatorice aprobate potrivit legii.

(2) În cazul în care postul vacant este

inferior postului aferent funcției de execuție a persoanei care a ocupat funcția

de conducere, postul vacant va fi transferat la acel nivel.

(3) În situația în care în cadrul structurii

organizatorice, aprobată potrivit legii, nu există un post vacant, se transformă

postul propriu al persoanei care a ocupat funcția de conducere, la nivelul funcției

de execuție avute de aceasta."

În

speță reclamanta-intimată a făcut dovada prin Ordinul nr.

2014/2008 și (fila dosar de fond) referitoare la numirea și salarizarea sa în funcția

publică de conducere de șef birou la Biroul Financiar, Contabilitate și Achiziții

Publice din cadrul Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Brăila,

că funcția publică de execuție corespunzătoare funcției sale de conducere este cea

de inspector vamal gradul profesional superior, treapta de salarizare 1 în raport

de care i-a și fost stabilit salariul de bază.

Prin urmare, nu se poate susține că reclamanta

nu îndeplinește condițiile pentru ocuparea acestei funcții de execuție, iar autoritatea

administrativă pârâtă avea obligația să procedeze conform art. 4 alin. (2) și

(3), citate anterior, adică să transforme postul de execuție vacant, inferior funcției

aferente postului de execuție deținut de persoana care a ocupat funcția de conducere,

la nivelul funcției de execuție corespunzătoare gradului profesional superior, treapta

de salarizare 1, dobândit de aceasta prin concursul de promovare.

Pentru considerentele menționate

Înalta Curte constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, iar

în baza art. 312 alin. (1) din C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

De asemenea, constată că sunt îndeplinite

și cerințele art. 274 alin. (1) din C. proc. civ., motiv pentru care va admite cererea

intimatei-reclamante privind acordarea cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Direcția

Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați pentru Autoritatea Națională

a Vămilor, împotriva sentinței nr. 172 din 29 iunie 2010 a Curții de Apel Galați,

secția contencios administrativ și fiscal.

Obligă recurenta autoritatea Națională

a vămilor la cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă, în sumă de 1.224

RON.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12

aprilie 2011