ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 278/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Încheierea de ședință din 28

aprilie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal, a luat act, în baza art. 246 C. proc. civ., de renunțarea

reclamanților B.M.I. și M.C.N., ambii deținuți în Penitenciarul Giurgiu, la

judecarea acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâtul Avocatul Poporului,

având ca obiect plângere împotriva instituției pârâte ca urmare a refuzului de

soluționare de către aceasta a cererii de a-i consilia și sprijini în demersurile

lor pentru combaterea abuzurilor la care au fost supuși.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamantul B.M.I., fără a preciza motivele de nelegalitate pe

care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302

1

alin. (1)

lit. c) C. proc. civ.

Examinând cauza și sentința atacată

în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale

incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nul.

Pentru a ajunge la această soluție

instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Cererea de recurs formulată de

reclamantul B.M.I. la data de 27 mai 2010 nu cuprinde motivele de nelegalitate

pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Potrivit acestor dispoziții:

„cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității ….. c) motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,

mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Astfel, din actele și lucrările

dosarului rezultă că încheierea atacată a fost comunicată reclamantului la data

21 mai 2010, dar motivele de recurs nu au fost depuse la dosarul cauzei nici

până la data de 20 ianuarie 2011.

Potrivit art. 301 C. proc. civ.: „Termenul

de recurs este de 15 zile de la comunicare, dacă legea nu dispune altfel.”

De asemenea, conform dispozițiilor

art. 306 alin. (1) C. proc. civ. „recursul este nul dacă nu a fost motivat în

termenul legal”, cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea

reține din oficiu motive de casare de ordine publică.

Or, în cauză nu există motive de

ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu de către instanță.

Astfel fiind, față de considerentele

arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) și ale art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs

formulată nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină și nici

dezvoltarea acestora, se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

nulitatea recursului declarat de B.M.I. împotriva Încheierii din 28 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20

ianuarie 2011.