ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2519/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 84 din 6 februarie 2012 Curtea de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Timișoara și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Timiș, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi și Camera de Conturi a Județului Timiș, în favoarea Tribunalului Timiș - secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că, în cauză, actul atacat este emis de Camera de Conturi a Județului Timiș, respectiv Decizia nr. 22 din 23 mai 2011 Ori, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează, în fond, de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Faptul că împotriva Deciziei nr. 22 din 23 mai 2011 emisă de Camera de Conturi a Județului Timiș s-a formulat contestație în procedura administrativă, fiind emisă încheierea nr. 37 din 22 iulie 2011 a Curții de Conturi, nu are ca efect schimbarea competenței materiale prevăzute de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Concluzia se impune întrucât măsurile contestate sunt dispuse de o autoritate de nivel județean. Cu alte cuvinte, actele administrative care produc efecte juridice sunt procesul verbal nr. 2542 din 04 mai 2011 și Decizia nr. 22 din 23 mai 2011, emise de Camera de Conturi Timiș, iar nu încheierea prin care s-a soluționat contestația în procedura administrativă. Împotriva hotărârii instanței de fond, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Înainte de a examina motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., excepția invocată din oficiu, constată că recursul este inadmisibil.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Potrivit art. 158 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin L egea nr. 202/2010: "dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent". Din interpretarea logico-juridică a textului legal sus citat rezultă fără putință de tăgadă faptul că împotriva hotărârii de declinare a competenței nu se poate exercita nici o cale de atac. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 158 C. proc. civ., astfel cum au fost modificate de Legea nr. 202/2010, coroborate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - Centrul Județean Timiș, împotriva sentinței civile nr. 84 din 6 februarie 2012 a Curții de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 22 mai 2012.