ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2230/2010

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 iunie 2010, dispusă în

Dosarul nr. 739/46/2010, Curtea de Apel Pitești, secția penală, învestită cu

judecarea cauzei, privind pe inculpatul I.L.A. a menținut în baza dispozițiilor

art. 300

1

alin. (3) rap. la art. 160 C. proc. pen., măsura arestării

preventive dispusă prin Încheierea nr. 10/F/CC din 6 mai 2010 a acestei

instanțe.

Curtea de Apel a

constatat că nu au dispărut temeiurile de fapt și de drept prevăzute de art.

148 lit. f) C. proc. pen., ce au impus luarea măsurii arestării preventive,

existând indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea

penală și anume infracțiunea de trafic de influență - constând în aceea că

I.L.A. în luna mai a pretins și primit în mod repetat, suma de 3.400 euro de la

C.C. pentru a interveni pe lângă un magistrat de la Tribunalul Mureș în vederea

obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile.

S-a mai reținut că,

ar fi întocmit în fals chitanța din 20 aprilie 2010, în care a menționat că a

încasat suma de 8.000 RON, cu titlu de onorariu de avocat de la SC P.C.S. SRL

Pitești.

Curtea de Apel a

motivat că, lăsarea în libertate a inculpatului ar aduce atingere gravă

relațiilor și valorilor sociale care formează ordinea publică - și există probe

certe că acesta ar fi prejudiciată prin punerea în libertate a inculpatului.

Calitatea de avocat

al inculpatului, potențează pericolul social - determinând o stare de neliniște

și insecuritate în rândul societății, astfel că nu au dispărut temeiurile ce au

impus măsura.

Recursul inculpatului

prin care s-a solicitat punerea în libertate, este nefondat.

S-a menționat că au

dispărut temeiurile ce au impus luarea măsurii arestării preventive și nu sunt

date din care să rezulte că inculpatul I.L.A. va încerca să împiedice aflarea

adevărului sau se va sustrage judecății.

Din examinarea cauzei

rezultă că măsura arestării preventive s-a menținut legal, în cauză nedispărând

motivele ce au impus-o, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile de care

este învinuit fiind mai mare de 4 ani închisoare, în calitatea în care

inculpatul a săvârșit-o de avocat, cât și obiectul căruia, a adus atingere -

fiind de natură a contura existența unui pericol social concret pentru ordinea

publică.

De altfel, inculpatul

I.L.A. a fost trimis în judecată de D.N.A. - Serviciul Teritorial Pitești

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 5 alin.

(1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000,

rap. la art. 290 C. pen., cauza fiind pe rolul Curții de Apel Pitești, având

primul termen de judecată.

La aprecierea

pericolului social concret, nu se poate face abstracție de faptul că

inculpatul, a adus atingere activității justiției creând imaginea nereală că

acesta se supune unor alte reguli din cele prevăzute de Constituție și legile

țării, iar judecătorii pot fi influențați în luarea hotărârilor.

Față de aceste

considerente, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

recursul declarat de inculpatul I.L.A. va fi respins, ca nefondat.

Văzând și disp. art.

192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul I.L.A. împotriva Încheierii din 1 iunie 2010 pronunțată de Curtea de

Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul

nr. 739/46/2010.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de câte 50 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 7 iunie 2010.