ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului
negativ de competență de față ;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele :
Prin sentința penală
nr. 35 R din 6 decembrie 2010 a Judecătoriei Brăila a fost respinsă, ca
inadmisibilă, cererea condamnatului F.D.V. de revizuire a sentinței penale nr. 367
din 12 octombrie 2006 a Tribunalului Brăila, prin care a fost condamnat la 2 ani
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.
(1), alin. (2) lit. c) și alin. (2)
1
lit. a) C. pen.
Tribunalul Brăila, secția
penală, prin decizia penală nr. 4 din 11 ianuarie 2001 a declinat în favoarea
Curții de Apel Galați, competența de soluționare a recursului declarat de
condamnat împotriva sentinței de respingere a cererii de revizuire, apreciind
că, potrivit dispozițiilor art. 28
1
pct. 3 C. proc. pen., așa cum au
fost modificate prin Legea nr. 202/2010, calea de atac împotriva hotărârilor
pronunțate de judecătorii este recursul, care se judecă de curțile de apel.
La rândul său, Curtea
de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, prin decizia penală
nr. 326 din 7 martie 2011 și-a declinat competența în favoarea Tribunalului
Galați, considerând că acesta are competența de soluționare a căii de atac a
apelului, împotriva sentinței de respingere a cererii de revizuire și a sesizat
instanța supremă în vederea pronunțării unui regulator de competență.
În soluționarea
conflictului negativ de competență se constată următoarele :
Potrivit
dispozițiilor art. 28
1
pct. 3 C. proc. pen., astfel cum au fost
modificate prin art. XVIII pct. 9 din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri
pentru accelerarea soluționării proceselor intrată în vigoare la 25 noiembrie
2010, Curtea de apel, ca instanță de recurs judecă recursurile pronunțate de
judecătorii în primă instanță, cu excepția celor date în competența
tribunalului, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege.
Pe de altă parte,
prin art. XXIV alin. (1) din aceeași lege, s-a stabilit că doar hotărârile
pronunțate înaintea intrării în vigoare a acestui act normativ rămân supuse
căilor de atac, motivelor și temeiurilor prevăzute de legea sub care au început,
rezultând, „per a contrario” ca hotărârile pronunțate după intrarea în vigoare
a legii sunt supuse numai căii de atac a recursului.
Ca atare,
interpretarea dată de Curtea de Apel Galați, este de natură a lipsi de conținut
chiar rațiunile avute în seamă la adoptarea acestor noi reglementări și anume
accelerarea soluționării proceselor ceea ce nu este admisibil.
De asemenea, nu poate
fi acceptată alegația aceleiași instanțe, în sensul că Legea nr. 202/2010 nu a
adus modificări cu privire la modul de soluționare a cererii de revizuire,
rezultând din examinarea dispozițiilor art. 407 C. proc. pen. că sentințele
instanței de revizuire date potrivit art. 403 alin. (3) sunt supuse acelorași
căi de atac ca și hotărârile la care se referă revizuirea.
Aceasta înseamnă că
pentru hotărârile pronunțate de judecătorii în fond după data intrării în
vigoare la 25 noiembrie 2010 a legii menționate este prevăzută numai calea
recursului la Curtea de apel. Tot astfel și cele pronunțate în materia
revizuirii acelor hotărâri rămân supuse numai căii de atac a recursului.
Față de aceste
dispoziții imperative, în speță, calea de atac, împotriva sentinței de
respingere a cererii de revizuire pronunțată de Judecătoria Brăila la 6
decembrie 2006, după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, este recursul la
Curtea de Apel Galați.
În consecință,
Curtea, în baza art. 43 alin. (1) cu referire la art. 29 pct. 5 lit. a) C.
proc. pen., urmează a stabili competența în favoarea Curții de Apel Galați, căreia
i se va trimite dosarul pentru soluționarea recursului declarat de condamnatul
revizuient.
Se va stabili ca
onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie plătit din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei penale privind pe revizuientul F.D.V., în favoarea
Curții de Apel Galați, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Onorariul cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei se va plăti din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 23 mai 2011.