ÎCCJ, Secția penală

Asupra cauzei penale

de față;

Analizând lucrările

dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală

nr. 19/R din 18 februarie 2011, Judecătoria Brăila, în baza art. 399 și

următoarele C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire

formulată de revizuientul I.A.

Împotriva acestei

sentințe revizuientul a formulat recurs, ce a fost înregistrat pe rolul

Tribunalului Brăila.

La termenul din 27

mai 2011, Tribunalul Brăila a pus în discuție, din oficiu, excepția privind

competența de soluționare a cauzei.

Reține Tribunalul

Brăila că, în raport de modificările aduse normelor de procedură prin Legea

nr.202/2010, competența materială de a soluționa cauza revine Curții de Apel

Galați.

Se apreciază că

dispozițiile art. 407 C. proc. pen. trebuie raportate la noile dispoziții

procedurale privind căile de atac și competența materială de soluționare a acestora.

Se reține că sentința

recurată în prezenta cauză a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Legii

nr. 202/2010, respectiv la data de 18 februarie 2011, dată la care noile

dispoziții procedurale nu mai dau posibilitatea de a soluționa apelul și prevăd

o singură cale de atac împotriva sentințelor pronunțate de judecătorie.

Față de aceste

considerații, prin decizia penală nr. 139 din 27 mai 2011, Tribunalul Brăila,

în baza art. 42 C. proc. pen., a declinat competenta soluționării cauzei având

ca obiect recursul formulat de revizuientul I.A. împotriva sentinței penale nr.

19R din 18 februarie 2011 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul n. 2136/196/2011,

în favoarea Curții de Apel Galați.

Fiind învestită cu

soluționarea cauzei, Curtea de Apel Galați, la termenul din 21 iulie 2011, a invocat excepția necompetenței materiale, reținând că Tribunalul Brăila este competent

material să soluționeze cauza.

Astfel, se apreciază

că revizuirea este o cale de atac extraordinară, care derogă de la procedura obișnuită

de judecată, tinzând prin efectele sale să aducă atingere autorității de lucru

judecat.

Se reține că

revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, cu o procedură specială de

judecată, ea este de strictă interpretare și aplicare, conform principiului potrivit

căruia normele speciale derogă de la normele generale.

Dispozițiile art. 393

- art. 408

2

C. proc. pen., care reglementează instituția revizuirii,

nu au fost modificate prin Legea nr. 202/2010 și, în consecință, nu se poate

vorbi de aplicarea imediată a normelor de procedură.

Reține, de asemenea,

Curtea de Apel Galați că normele de procedură, astfel cum au fost modificate

prin Legea nr. 202/2010, nu sunt mai favorabile și din acest punct de vedere au

prioritate normele de procedură nemodificate, întrucât prevăd existența

dublului grad de jurisdicție, fapt pentru care constată că soluționarea cauzei

intră în competența materială a Tribunalului Brăila.

Constatând ivit

conflictul negativ de competență, prin decizia penală nr. 1242/R din 21 iulie

2011, Curtea de Apel Galați, în baza art. 42 C. proc. pen., a declinat

competența de soluționare a cauzei, având ca obiect recursul formulat de

revizuientul I.A., împotriva sentinței penale nr. 19R din 18 februarie 2011

pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr. 2136/196/2011, în favoarea

Tribunalului Brăila, secția penală, ca instanță de apel.

În baza art. 43 alin.

(1), (3) C. proc. pen., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție

cu soluționarea conflictului negativ de competență.

Cheltuielile

judiciare au rămas în sarcina statului, iar suma de 50 lei reprezentând plata

parțială a serviciilor apărătorului din oficiu, funcție de prestația acestuia, a

fost avansată din fondul Ministerului Justiției, către Baroul Galați.

Fiind învestită cu

soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Brăila și

Curtea de Apel Galați, în baza art. 43 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație

și Justiție, ca instanță ierarhic superioară comună, constată că este

competentă să soluționeze cererea de revizuire formulată de revizuientul I.A.,

Curtea de Apel Galați pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Potrivit

dispozițiilor art. XXIV alin. (2) din Legea nr. 202/2010, procesele în curs de

judecată la data schimbării competenței instanțelor legal învestite vor

continua să fie judecate de acele instanțe, dispozițiile referitoare la

competența instanțelor din Codul de procedură penală, republicat, cu

modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta

lege, aplicându-se numai cauzelor cu care instanțele au fost sesizate după

intrarea în vigoare a prezentei legi.

Rezultă din economia

acestor dispoziții legale că legiuitorul stabilește un criteriu foarte bine

determinat referitor la momentul când devin aplicabile normele de procedură

modificate prin Legea nr. 202/2010, acesta fiind momentul sesizării instanței

de judecată cu soluționarea cauzei.

Normele procedurale

referitoare la competența după materie sunt norme imperative prevăzute sub

sancțiunea nulității absolute, astfel încât acestea sunt de imediată aplicare,

neexistând posibilitatea de a deroga de la aplicarea lor.

Revenind la cauza

dedusă judecății, reține Înalta Curte că cererea de revizuire a fost formulată

la data de 15 februarie 2011, deci după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010,

fiind incidente în acest caz dispozițiile art. XXIV alin. (2) din Legea nr. 202/2010.

Este adevărat că

dispozițiile art. 407 C. proc. pen. prevăd că sentințele instanței de revizuire

sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se referă

revizuirea, iar deciziile date în apel sunt supuse recursului, însă aceste

dispozițiile legale nu pot fi interpretate stricto sensu, fără a avea în vedere

normele de procedură astfel cum au fost modificate.

A admite că această

cauză este supusă atât apelului cât și recursului ar avea semnificația eludării

normelor de procedură imperative referitoare la competența materială a

instanțelor,

într-o cauză în care instanța a fost sesizată după intrarea în vigoare a Legii

nr. 202/2010, situație ce ar conduce la validarea unei căi de atac neprevăzută

de legea în vigoare la data sesizării instanței.

Față de toate

argumentele prezentate, apreciază Înalta Curte că este competentă să

soluționeze această cauză Curtea de Apel Galați, instanță căreia îi va trimite

cauza.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe revizuientul I.A. în favoarea Curții de Apel

Galați, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul cuvenit

apărătorului desemnat din oficiu pentru revizuient, în sumă de 100 lei, se va

plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 4 noiembrie 2011.