ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4987/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4987/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ
de competență de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 17029 din 30 octombrie
2009 Judecătoria Constanța, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale
a judecătoriei și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de petenta
SC R.S. Prahova SRL București, în contradictoriu cu intimata Poliția Municipiului
Constanța - secția nr. A, în favoarea Judecătoriei Ploiești.
Pentru a pronunța această
hotărâre, Judecătoria Constanța a reținut că prin plângerea formulată, petenta SC
R.S. Prahova SRL a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună
anularea procesului-verbal de contravenție din 25 mai 2009
Prin procesul-verbal
din 25 mai 2009 petenta a fost sancționată cu amendă, deoarece agenții de pază nu
erau echipați cu ținuta cu însemnele societății de pază și nu au fost prezentate
avize și atestate ale agenților de pază.
Aceste obligații reveneau
angajatorului, SC R.S. Prahova SRL, conform prevederilor art. 7 din contract, în
consecință neîndeplinirea acestora constituie o eventuală contravenție săvârșită
la sediul angajatorului.
Potrivit dispozițiile
art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 plângerea formulată împotriva procesului-verbal,
împreună cu dosarul cauzei, se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripție
a fost săvârșită contravenția, respectiv Judecătoria Ploiești.
Prin sentința civilă
nr. 4990 din 12 aprilie 2010, Judecătoria Ploiești, secția civilă, a admis excepția
necompetenței teritoriale a Judecătoriei Ploiești invocată din oficiu de instanță,
a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Constanța,
a constat ivit conflictul negativ de competență, iar în conformitate cu dispozițiile
art. 20 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. și în baza art. 22 alin. (3) C. proc.
civ., a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea
conflictului.
Pentru a hotărî astfel,
Judecătoria Ploiești a reținut că fapta petentei de a nu-și îndeplini obligațiile
prevăzute de lege reprezintă o contravenție continuă potrivit art. 13 alin. (2)
din O.G. nr. 2/2001, locul producerii contravenției fiind reprezentant de locul
în care s-a produs rezultatul ilicit al faptei, respectiv Teatrul Național de Operă
și Balet „O.D.” din Constanța strada R., unde agentul de pază L.F. a purtat o uniformă
care nu avea aplicată însemnele societății de care aparținea.
Înalta Curte de Casație
și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 22
alin. (3) și (5) C. proc. civ. va stabili competența de soluționare a cauzei, în
primă instanță, în favoarea Judecătoriei Constanța.
Pentru a ajunge la această
soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 32
alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 competența teritorială de soluționarea plângerii împotriva
procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicarea sancțiunii aparține
judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
Prin urmare, Înalta Curte
constată că, în cauză, locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentei,
este Teatrul Național de Operă și Balet din Constanța.
Deci, instanța competentă
să soluționeze pricina este Judecătoria Constanța.
În consecință, având în
vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin.
(3) și (5) C. proc. civ.
Înalta Curte va stabili
competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei
Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe SC R.S. Prahova SRL București și Poliția Municipiului
Constanța - secția nr. A, în favoarea Judecătoriei Constanța.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 12 noiembrie 2010.