ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1598/2008

Asupra cererii de revizuire

de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția de contencios, administrativ și fiscal petenta SC

L.S.I. SRL a solicitat, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea deciziei

din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în Dosarul nr. 1716/42/2007,

pe care a considerat-o potrivnică cu decizia din 19 septembrie 2007 pronunțată de

aceeași instanță în Dosarul nr. 1610/42/2007.

În dezvoltarea motivelor

cererii de revizuire se susține de către revizuent că ambele hotărâri judecătorești

pe care le-a menționat au fost pronunțate în recurs, iar acestea au un caracter

contradictoriu.

Intimatele D.G.F.P. Buzău

și D.R.A.O.V. Galați au formulat întâmpinări în cauză, în care au solicitat respingerea

cererii de revizuire.

Au fost atașate dosarele

în care au fost pronunțate deciziile contestate.

Examinând cererea de revizuire,

în raport cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta nu

poate fi admisă, pentru argumentele care vor fi expuse în continuare.

Revizuirea reprezintă

o cale extraordinară de atac, de retractare, reglementată de C. proc. civ., în

art. 322, stabilindu-se în mod expres și limitativ cele nouă motive de revizuire.

Confom art. 322 pct. 7

C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau

prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs, atunci când

evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de

instanțe de același grad sau de grade diferite, în una sau aceeași pricină, între

aceleași persoane, având aceiași calitate, aceste dispoziții aplicându-se și în

cazul în care hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs, iar în cazul

în care una dintre instanțe este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de

revizuire se va judeca de această instanță.

Potrivit art. 326

alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se judecă în raport cu dispozițiile

pentru cererea de chemare în judecată, iar conform alin. (3) al aceluiași art.,

dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se

întemeiază.

Așadar, pentru a fi aplicabile

prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca hotărârile să conțină

elementele caracteristice pentru existența lucrului judecat. Revizuirea nu poate

fi admisă atunci când între decizia instanței de recurs și celelalte hotărâri invocate

de revizuent nu există contrarietate, întrucât acestea nu conțin elementele pentru

a fi vorba de puterea de lucru judecat, obiectul litigiilor fiind diferit.

Rațiunea reglementării

acestui caz de revizuire se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului

puterii de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite,

dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. În asemenea situații,

executarea hotărârilor nu este posibilă, iar înlăturarea unei atare situații, creată

de existența hotărârilor contradictorii, nu se poate face decât prin revizuirea

și anularea ultimei hotărâri, care încalcă principiul autorității de lucru judecat.

Pentru a se verifica dacă

există sau nu contrarietate de hotărâri trebuie verificată tripla identitate de

elemente la care se referă art. 322 pct. 7 C. proc. civ., și art. 1201 C. civ.:

părți, obiect și cauză.

Cu alte cuvinte, contradictorialitatea

se naște din soluționarea aceluiași proces de două ori, pronunțându-se hotărâri

contradictorii, deci ale căror dispozitive conțin elemente care nu se pot concilia,

neputându-se pune în executare simultan.

Înalta Curte apreciază

că în cauza dedusă judecății nu sunt întrunite cerințele impuse de textele legale

anterior enunțate, întrucât deciziile menționate de revizuent au fost pronunțate

în două cauze diferite, cu obiecte diferite și părți distincte.

Astfel, prima cauză a

vizat contestația formulată de SC L.S.I. SRL împotriva deciziei nr. 21 din 2

mai 2006 emisă de D.G.F.P. Buzău, care a format obiectul Dosarului nr. 1515/2006

pe rolul Tribunalului Buzău, ce a fost soluționat prin sentința din 6 noiembrie

2006, prin care s-a admis contestația. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs

D.G.F.P. Buzău, care a format obiectul dosarului nr. 1610/42/2007 pe rolul Curții

de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Acest

recurs a fost respins prin decizia din 19 septembrie 2007.

Împotriva sentinței din

6 noiembrie 2006 a formulat recurs și D.R.A.O.V. Galați, care a format obiectul

Dosarului nr. 1706/42/2007 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția comercială și

de contencios administrativ și fiscal. Acest recurs a fost respins prin decizia

din 13 noiembrie 2007.

A doua cauză a vizat contestația

formulată de SC L.S.I. SRL împotriva deciziei din 25 aprilie 2006 emisă de D.G.F.P.

Buzău, care a format obiectul Dosarului nr. 1486/2006 pe rolul Tribunalului Buzău,

ce a fost soluționat prin sentința din 11 decembrie 2006, prin care s-a admis contestația.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs D.G.F.P. Buzău, care a format obiectul

Dosarului nr. 1609/42/2007 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția comercială și

de contencios administrativ și fiscal. Acest recurs a fost admis prin decizia din

25 septembrie 2007.

Împotriva sentinței din

11 decembrie 2006 a formulat recurs și D.R.A.O.V. Galați, care a format obiectul

Dosarului nr. 1716/42/2007 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția comercială și

de contencios administrativ și fiscal. Acest recurs a fost, de asemenea, admis prin

decizia din 7 noiembrie 2007.

Rezultă, prin urmare,

că instanțele au pronunțat soluții identice și nu potrivnice în aceeași cauză, așa

cum se susține de către revizuentă.

Prin urmare, Înalta Curte,

în temeiul art. 326 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de

SC L.S.I. SRL împotriva deciziei din 7 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel

Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în Dosarul

nr. 1716/42/2007.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de SC L.S.I. SRL Buzău împotriva deciziei nr. 1235 din 7 noiembrie 2007

a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 11 aprilie 2008.