ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3069/2009

Asupra recursului penal de față;

Prin Sentința penală nr. 164 din 9 aprilie 2009, Tribunalul Mehedinți, secția penală, a dispus în baza art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. condamnatul-inculpat F.V., recidivist, la 15 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 83 C. pen., dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului F.V. pentru infracțiunea prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. prin Sentința penală nr. 172 din 09 februarie 2006 pronunțată de Judecătoria Strehaia, definitivă prin Decizia penală nr. 159/A din 08 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, urmând ca inculpatul F.V. să execute această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în final urmând să execute 15 ani și 8 luni închisoare cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv începând cu 11 decembrie 2008 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., menține starea de arest a inculpatului.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., dispune confiscarea de la inculpat a cuțitului cu lungime totală de 31 cm., lama cu lungime de 19 cm., prăsele în lungime de 12 cm, confecționate din plastic, cuțit folosit de acesta la săvârșirea infracțiunii.

Constată că nu există constituire de parte civilă în cauză.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că inculpatul F.V. s-a născut la data de ... 1985 fiind adoptat de soții F.V. și F.I conform Deciziei nr. 9 din 27 martie 1985 a Biroului Executiv al Consiliului Popular al comunei Tîmna.

De la această dată inculpatul a locuit împreună cu părinții săi în comuna Tîmna, satul Izvorălu, județul Mehedinți dar în ultimii opt ani relațiile dintre inculpat și părinții săi s-au deteriorat, aceștia fiind bătuți în mai multe rânduri de fiul lor. Această situație l-a determinat pe tatăl inculpatului să se mute într-o altă casă împreună cu mama sa F.M., însă ambele imobile se aflau în aceeași curte.

În dimineața zilei de 10 decembrie 2008 inculpatul F.V. a plecat la muncă revenind acasă în stare de ebrietate în jurul orei 19:00. Cu această ocazie inculpatul s-a arătat nemulțumit că mama sa nu a gătit, moment în care s-a deplasat în casa unde locuia bunica sa F.M. de unde a luat un cuțit, după care a revenit în casa unde se afla mama sa F.I. și i-a aplicat acesteia cu cuțitul două lovituri în cap și una în antebrațul drept.

După aplicarea loviturilor inculpatul a revenit în casa bunicii care l-a ajutat să spele cuțitul, ocazie cu care inculpatul i-a spus acesteia că „a tăiat-o pe mama sa și e moartă lângă casă”.

În urma agresiunii F.I. a reușit să se deplaseze în afara locuinței după care a căzut lângă zidul casei și a decedat.

Din concluziile raportului medico-legal nr. 880/2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Mehedinți rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei externe, consecința unei plăgi tăiate la antebrațul drept cu secțiunea pachetului vasculonervos, leziunile de violență putându-se produce prin lovire cu corp tăietor - înțepător sau prin lovire cu sau de corpuri dure; s-a concluzionat că între leziunea de violență de la nivelul antebrațului drept și deces există legătură de cauzalitate directă și necondiționată.

Situația de fapt reținută în actul de sesizare al instanței și avută în vedere și de instanța de fond a fost dovedită cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de reconstituire, planșe foto, declarațiile martorilor, raportul medico-legal, toate coroborate cu declarațiile inculpatului.

Împotriva acestei sentințe au declanșat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și inculpatul.

În apelul Parchetului este criticată sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie apreciind că se impunea a se interzice inculpatului și „dreptul de a alege” atât ca pedeapsă accesorie cât și ca pedeapsă complementară.

Se critică sentința instanței de fond și pentru netemeinicie în sensul că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă în raport de modalitatea de comitere a faptei.

În apelul său inculpatul solicită reducerea pedepsei aplicate.

Prin Decizia penală nr. 151 din 2 iulie 2009, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți împotriva Sentinței penale nr. 164 din 9 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în Dosarul nr. 1158/101/2009.

Desființează sentința cu privire la individualizarea juridică a pedepsei principale cât și cu privire la aplicarea pedepselor complementare și accesorie și rejudecând, majorează la 20 ani închisoare, pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 lit. c) C. pen., cu art. 37 lit. a) C. pen., urmând ca, în baza art. 65 alin. (2), art. 66 C. pen., inculpatului să-i fie interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a), 64 lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, ca pedeapsă complementară.

În baza art. 83 C. pen., dispune revocarea suspendării condiționate a executării pentru pedeapsa de 8 luni închisoare, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 172 din 9 februarie 2006 a Judecătoriei Strehaia, pentru art. 181 alin. (1) C. pen., urmând ca acesta să execute pedeapsa respectivă, alături de pedeapsa principală aplicată pentru noua infracțiune, respectiv 20 ani și 8 luni închisoare, cu 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

Face aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen.

Deduce, în continuare, detenția preventiv executată de inculpat, începând cu 9 aprilie 2009, până la 2 iulie 2009, menținând starea de arest față de acesta.

Respinge ca nefundat, apelul declarat de inculpat.

Pentru a decide astfel instanța de prim control judiciar a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului nu corespunde criteriilor stabilite de dispozițiile art. 72 C. pen., că în raport de circumstanțele reale și personale ale comiterii faptei se impune aplicarea unei pedepse mai mari.

De asemenea se apreciază că se justifică și interzicerea „dreptului de a alege” cu referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție cât și la principiul proporționalității, inculpatul, prin uciderea mamei sale, demonstrând că nu a avut capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale.

Cu privire la apelul declarat de inculpat, instanța de prim control judiciar a apreciat că este nefondat.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul F.V. solicitând reducerea pedepsei aplicate față de împrejurarea că recunoaște și regretă fapta comisă.

În recursul său inculpatul invocă cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Critica adusă nu este fondată.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate, sub aspectul motivelor de recurs invocate, conform dispozițiilor art. 385

6

alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul declarat de inculpat nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează:

Instanțele inferioare au reținut o corectă situație de fapt în urma valorificării materialului probator administrat în cele două faze ale procesului penal, încadrarea juridică dată faptei este justă, constatând că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită, în speță fiind întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. (1), art. 175 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

Cât privește pedeapsa aplicată Înalta Curte apreciază că instanța de prim control judiciar a individualizat corect pedeapsa aplicată inculpatului, având în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prevăzută de art. 72 C. pen. și anume gradul de pericol social extrem de ridicat al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei, modalitatea și împrejurările comiterii faptei respectiv inculpatul aplicând mai multe lovituri de cuțit mamei sale, lovituri în urma cărora aceasta a decedat.

Faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă, nu poate justifica aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic, aceste aspecte urmând a fi coroborate cu celelalte împrejurări ce constituie circumstanțe agravante, împrejurări ce au fost avute în vedere de instanța de apel care a aplicat inculpatului o pedeapsă într-un cuantum majorat.

Față de modalitatea de comitere a faptei, față de persoana inculpatului, recidivist, fapta dedusă judecății fiind comisă în condițiile art. 37 lit. a) C. pen. referitor la recidiva postexecutorie, Înalta Curte apreciază că nu se impune reducerea pedepsei, numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen. ca și caracterul de exemplaritate a pedepsei.

Cât timp nu mai există alte motive de casare care luate în considerare din oficiu să facă posibilă reformarea deciziei atacate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă recursul inculpatului ca nefondat.

În baza art. 88 C. pen. se deduce din pedeapsa aplicată durata prevenției de la 11 decembrie 2008 la 1 octombrie 2009.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul F.V. împotriva Deciziei penale nr. 151 din 2 iulie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 11 decembrie 2008 la 1 octombrie 2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie 2009.

Procesat de GGC - NN