ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5705/2011

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Prin cererea de

revizuire înregistrată sub numărul de mai sus, revizuientul C.R. a solicitat revizuirea

deciziei civile nr. 402 C din 20 septembrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția

civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, în temeiul

art. 322 pct. 2 și 7 C. proc. civ.

Astfel, revizuientul susține incidența

dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. prin raportare la decizia nr. 5/2008

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată de secțiile unite în recurs în interesul

legii.

Examinând cererea

de revizuire formulată în condițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta

Curte reține următoarele:

Prin decizia civilă

nr. 402 C din 20 septembrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori

și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, s-a respins ca nefondată cererea

de revizuire formulată de revizuientul C.R. privind revizuirea deciziei civile

nr. 163 C din 24 martie 2010 a Curții de Apel Constanța.

Această hotărâre

se susține că este potrivnică în condițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. deciziei

civile nr. 5/2008 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul

legii de secțiile unite.

Potrivit art.

322 alin. (2) C. proc. civ. revizuirea vizează

hotărârile date

de o instanță de recurs atunci când această hotărâre evocă fondul litigiului.

Potrivit art.

322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs,

atunci când evocă fondul cauzei se poate cere dacă există hotărâri potrivnice date

de instanțe de același grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină, între

aceleași persoane, având aceeași calitate.

Fundamentul acestui

motiv de revizuire îl reprezintă instituția puterii de lucru judecat.

O condiție esențială

de admisibilitate a revizuirii pe temeiul invocat de revizuient respectiv art. 322

pct. 7 C. proc. civ., este și aceea ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce

fondul, precum și aceea ca în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat existența

primei hotărâri ori ca instanța să fi omis a discuta excepția autorității de lucru

judecat.

Raportând cele

expuse la situația invocată de revizuient ce vizează o hotărâre dată într-o cerere

de revizuire, ce se susține că este potrivnică unei decizii dată în recurs în interesul

legii: decizia nr. 5/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă fără posibilitate

de echivoc nu numai că nu sunt îndeplinite cerințele art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., ci și faptul că este inadmisibilă o astfel de cerere în condițiile în care

se invocă o decizie de recurs în interesul legii pentru a susține existența contradictorialității

de hotărâri.

Din perspectiva

celor expuse urmează a se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată

pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În ce privește

motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., urmează a se reține

excepția de necompetență a Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul art.

158 și art. 322 C. proc. civ. și a se declina competența de soluționare a cererii

de revizuire în favoarea Curții de Apel Constanța, sens în care urmează a se dispune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă

cererea de revizuire formulată de revizuientul C.R. împotriva deciziei nr. 402C

din 20 septembrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie,

litigii de muncă și asigurări sociale, pentru motivul prevăzut de art. 322 pct.

7 C. proc. civ.

Declină competența

de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuientul C.R. împotriva aceleiași

decizii în favoarea Curții de Apel Constanța, întemeiată pe art. 322 pct. 2 C.

proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 4 iulie 2011.