ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1780/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 551 din 23 decembrie 2009 Tribunalul Giurgiu l-a condamnat pe inculpatul C.G. la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 C. pen. și art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b) C. pen. A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 30 martie 2009 la zi. A luat act că nu există constituire de parte civilă. A făcut aplicația art. 7 din Legea nr. 76/2008, dispunând prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii în baza de date a Sistemului Național de Date Genetice Judiciare. Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța a reținut, în fapt, că inculpatul C.G. și victima I.I. trăiau în concubinaj din anul 2005, în comuna Frățești, județul Giurgiu și ambii obișnuiau să consume exagerat băuturi alcoolice. În anul 2003 inculpatul, la insistențele părinților, s-a internat în Spitalul de Psihiatrie Vadu Lat pentru „delirium tremens" însă nu a urmat tratamentul prescris și a continuat să consume băuturi alcoolice, sub stăpânirea cărora se manifesta violent și față de pârâți, pe care îi bătea și îi alunga din locuință. Din acest motiv părinții inculpatului au fost nevoiți să se mute din propria locuință într-un imobil al unor rude. În dimineața zilei de 29 martie 2009, aproximativ orele 5,00, inculpatul a mers la locuința martorului S.V., vecin, căruia i-a spus că a decedat concubina sa I., relatându-i că seara, aceasta s-a culcat lângă el cu fața la perete și spre dimineață a constatat decesul.

Decesul a fost confirmat și de echipajul salvării sosit la fața locului, inculpatul afirmând în fața lucrătorilor de poliție că victima s-a înecat cu vomă, negând să o fi bătut. Potrivit raportului medico-legal (autopsie) al S.M.L. - Giurgiu, moartea numitei I.I. a fost violentă, fiind datorată hemoragiei interne cu anemie acută ca urmare a unui traumatism abdominal cu ruptură parțială de arteră splenică și a capsulei splinei. La autopsie s-au mai constatat echimoze dispuse în 1/3 medie coapsa stângă intern și posterior și coapsa dreaptă anterior, infiltrat sanguin de 5,5/1,5 cm în părțile moi ale gâtului laterocervical stânga, circa 3000 ml stâng și cheaguri în cavitatea peritoneală. Leziunile au putut fi produse prin lovirea abdomenului victimei cu (de) un corp dur, favorizată de preexistența cirozei hepatice iar leziunile de la gât prin compresiune (apucare cu mâna).

Urmare cercetărilor efectuate s-a stabilit că la data de 28 martie 2009 inculpatul s-a deplasat în comuna Davia, județul Giurgiu, pentru a o conduce pe concubină la locuința comună din comuna Frățești, consumând în cursul zilei băuturi alcoolice. Din declarațiile acestuia a rezultat că ajuns la domiciliul în jurul orelor 17,20, s-a culcat, cerându-i victimei să-l trezească în jurul orelor 20,00 pentru a viziona un meci de fotbal. Victima l-a trezit pe inculpat, așa cum stabiliseră, însă acesta din urmă nu a vizionat meciul până la final, adormind. Numitul a susținut că spre dimineață a constatat decesul victimei, aflată în pat lângă el, negând să o fi violentat vreodată pe concubină și precizând că nicio altă persoană nu a mai fost în locuință.

Într-o primă variantă relativă la cauzele leziunilor constatate la victimă, inculpatul a declarat că este posibil ca aceasta, fără știrea sa, să fi fost lovită de o unealtă de lemn cu ocazia folosirii fierăstrăului banzic din curte iar cu privire la infiltratul sanguin de la gât, că s-ar fi putut produce când s-a făcut respirație gură la gură. Ulterior, la prezentarea materialului de urmărire penală și în fața instanței, inculpatul a susținut că victima în seara de 28 martie 2009 s-a împiedicat de o măsuță aflată în cameră, căzând peste aceasta, ridicând-o după care s-a uitat la meci, a adormit și a doua zi dimineața a constatat decesul acesteia. Tot în această declarație inculpatul a evocat și posibilitatea ca victima să fi tăiat lemne cu fierăstrăul banzic din curte și să fi fost lovită de o bucată de lemn, precizând că ulterior a găsit fierăstrăul rupt precum și că medicul legist i-a spus că aceasta a decedat pentru că s-a înecat cu propria vomă.

Coroborând materialul probator administrat, instanța a reținut că în noaptea de 28/29 martie 2009 în locuința din comuna Frățești, inculpatul C.G., pe fondul consumului de alcool și al obiceiului, a agresat-o fizic pe concubina sa, I.I., căreia i-a comprimat gâtul cu degetele și a lovit-o puternic cu pumnii în zona abdominală, provocându-i o ruptură parțială de arteră splenică și a capsulei splinei, urmare cărora a fost provocată hemoragia internă ce a condus în final la deces. Deși inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, mijloacele de probă constând în declarațiile martorilor D.E., R.S., R.V., D.M., D.S., R.I., P.A. și S.V., raportul medico-legal de autopsie, declarațiile părții civile, C.I.

și procesul-verbal de cercetare la fața locului confirmă săvârșirea actelor de violență de către inculpat. Deși niciunul dintre martori nu a văzut ca inculpatul să fi lovit victima în noaptea de 28/29 martie 2009, declarațiile acestora sunt constante în a releva că inculpatul, pe fondul consumului de alcool, obișnuia să exercite acte de violență asupra concubinei. Însăși partea civilă C.I., mama inculpatului, a arătat că acesta avea un comportament violent, astfel că fosta soție a fiului, C.A., cu care avea un copil, a fost nevoită să părăsească domiciliul conjugal din cauza bătăilor, după cum inculpatul exercita acte de violență și asupra părinților, mai ales după ce acesta s-a întors de la dezalcoolizare, fiind forțați să se mute în altă locuință, la rude.

Martorii R.S. și R.V., cumnații inculpatului, detaliază, de asemenea, violențele la care victima le-a spus că este supusă de inculpat, arătându-le chiar înainte cu câteva zile față de data decesului urmele loviturilor de pe corp. La rândul ei, martora D.E., fiica victimei, descria desele situații în care, vizitând-o pe mama sa, a găsit-o plină de vânătăi despre care victima îi spunea că sunt urmare bătăilor primite de la inculpat. Aceste declarații - arată instanța - se coroborează cu constatările și concluziile raportului medico-legal de autopsie, care a consemnat și existența unor echimoze și infiltrat sanguin, cu precizarea că durata supraviețuirii victimei de la traumatism până la producerea decesului putea fi de maximum 3 ore.

Instanța a înlăturat, pe rând, versiunile susținute de inculpat, demonstrând imposibilitatea practică de producere a loviturilor prin modalitățile prezentate. Astfel, bucata de lemn nu ar fi putut lovi partea dreaptă a abdomenului victimei, în condițiile în care masa fierăstrăului banzic se afla chiar la înălțimea abdomenului; varianta cu lovirea de o masă din cameră iarăși nu se confirmă întrucât acestea sunt mici, foarte joase, pe două dintre ele fiind așezate un televizor și o unitate de calculator și niciuna nu se afla amplasată în aproprierea intrării în cameră; versiunea sufocării cu vomă este infirmată de concluziile raportului medico-legal.

Existența infiltratului sanguin în zona cervicală antero-lateral stânga demonstrează, de asemenea, exercitarea de acte de violență de către inculpat, această leziune neputându-i fi produsă cu ocazia încercării de resuscitare a victimei prin manevra „i-am suflat concubinei pe gură și am apăsat în zona inimii'', declarată și descrisă de sus-numitul că ar fi încercat-o. Și raportul de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat concluzionează că răspunsul inculpatului la întrebările relevante evidențiază modificări psihofiziologice ce se interpretează ca indici ai comportamentului simulat. împotriva acestei hotărâri inculpatul C.G. a declarat apel, solicitând în principal achitarea, nefiind autorul faptei și în subsidiar reducerea pedepsei.

Prin Decizia penală nr. 51 din 1 martie 2010 Curtea de Apel București a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, constatând că hotărârea este legală și temeinică, existența faptei și vinovăția inculpatului în săvârșirea acesteia fiind dovedite prin probele aflate la dosar, acesta fiind singura persoană care s-a aflat cu victima în imobil. Asemenea, instanța de control judiciar a constatat că pedeapsa a fost corect individualizată. Decizia penală menționată a fost atacată cu recurs de către inculpat, criticând-o prin motivele scrise, pentru greșita condamnare, nesăvârșind fapta imputată iar prin concluziile puse apărătorul solicitând și reducerea pedepsei. Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, Curtea constată că recursul susținut în considerarea cazurilor de casare prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 18 și 14 C. proc.

pen., nu este fondat. Așa cum, corect, s-a reținut de instanțe în precedent, în dimineața de 29 martie 2009 victima I.I. a fost găsită decedată în locuința concubinului ei, inculpatul C.G. din comuna Frățești, județul Giurgiu. Raportul medico-legal de autopsie a concluzionat că moartea acesteia a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne cu anemie acută ca urmare a unui traumatism abdominal cu ruptură parțială de arteră splenică și a capsulei splinei. Au fost constatate și alte leziuni, respectiv echimoze pe coapse și un infiltrat sanguin în părțile moi ale gâtului, aceasta din urmă produsă prin compresiune (apucare cu mâna). În noaptea de 28/29 martie 2009, în locuință cu victima s-a aflat numai inculpatul, aspect confirmat și de acesta.

Martorii ascultați în cauză au confirmat și detaliat obișnuința inculpatului atunci când se afla sub influența alcoolului de a o lovi pe concubina victimă, văzând chiar urmele actelor de violență pe corpul acesteia. Rând pe rând versiunile prezentate de inculpat cu privire la mecanismul posibil de producere a leziunilor care se înscriu în cauzalitatea decesului au fost înlăturate de instanțe, relevând imposibilitatea practică a materializării acestora. Printr-o analiză judicioasă a probelor instanțele au concluzionat întemeiat că inculpatul C.G. este autorul actelor de violență urmare cărora concubina sa I.I. a decedat.

Natura diferită a leziunilor precum și dispunerea acestora pe corpul victimei formează convingerea producerii lor prin acte de violență și nu accidental, cum se constată, de exemplu, în privința infiltratului sanguin din zona gâtului, atestat medico-legal ca produs prin apucare cu mâna ori, toate acestea nu puteau fi produse decât de inculpat, aflat singur cu victima în locuință. Relevantă este și durata în timp, de numai 3 ore, atestată medico-legal, de supraviețuire a victimei de la traumatism până la producerea decesului, inculpatul nepomenind nimic prin declarații despre vreo stare de rău a victimei în seara critică, stare care obiectiv a existat. Neîntemeiată este și cererea inculpatului, prin apărător, de reducere a pedepsei, la stabilirea și aplicarea căreia ținându-se seama de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

Pedeapsa a fost aplicată între limitele legale speciale, în considerarea gradului de pericol social al faptei, persoana inculpatului și împrejurările de circumstanțiere a răspunderii penale. Neconstatând nici existența vreunuia dintre celelalte cazuri de casare care, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu, recursul inculpatului C.G. urmează să fie respins ca nefondat. Din pedeapsa aplicată inculpatului urmează să fie dedusă durata menținerii și arestării preventive de la 30 martie 2009 la 5 mai 2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G. împotriva Deciziei penale nr. 51 din 1 martie 2010 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 30 martie 2009 la 5 mai 2010. Obligă recurentul inculpat la 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2010.