ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1346/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1346/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

a) Cererea de chemare în judecată

p

rin cererea, înregistrată la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal,

reclamanții M.V.M., M.C.M.

și M.C.S. au

chemat în judecată pe pârâții Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor și Președintele Comisiei Centrale

pentru Stabilirea Despăgubirilor - C.N.D.

solicitând să se constate că

obligația executării sentinței civile nr. 1041 din 11 martie 2009 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ

și fiscal, irevocabilă, prin respingerea recursului a nefondat prin

Decizia

nr. 1274 din 05 martie 2010 pronunțată în dosarul nr. 38227/3/2008 al

î

naltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,

nu a fost

respectată de autoritatea publică pârâtă și să aplice

președintelui Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor o amendă de

20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data

înregistrării cererii.

î

n motivarea cererii s-a arătat că

prin sentința civilă nr. 1041 din 11 martie 2009 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ

și fiscal,

irevocabilă, prin respingerea recursului ca nefondat prin

Decizia nr. 1274 din 05 martie 2010 pronunțată în dosarul nr. 38227/3/2008 al

î

naltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, a fost obligată pârâta să emită decizia

de acordare a titlului de despăgubire.

î

n raport de dispozițiile art. 24 din

Legea nr. 554/2004, se impunea ca pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor să emită decizia conform hotărârii instanței de judecată.

A precizat că

a

trimis Comisiei

Centrale pentru Stabilirea despăgubirilor o notificare prin care a solicitat

ca, până la data de 5 iulie 2010, să fie emisă Decizia de acordare a titlului

de despăgubire.

Cu toate acestea pârâta Comisia

Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, a refuzat să emită decizia de

acordare a titlului de despăgubire, astfel încălcându-se dreptul ce a fost recunoscut

prin decizia rămasă definitivă și irevocabilă. Mai mult decât atât, prin adresa

nr. 38783 din 06 iulie 2010, pârâta Comisia Centrala pentru Stabilirea

Despăgubirilor a refuzat explicit executarea hotărârii judecătorești definitive

și irevocabile, motivele invocate de către aceasta fiind fără relevanță.

î

n drept, cererea a fost întemeiată

pe dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

b) Întâmpinările formulate

Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor a formulat Întâmpinare, solicitând respingerea cererii.

S-a precizat că în baza art. 24 și art.

25 din Legea nr. 554/2004 nu se poate solicita dobânda legală la suma stabilită

prin raportul de evaluare, că se pot acorda numai daune, care se circumscriu

răspunderii civile delictuale.

Pârâta C.N.D., Președinte al

Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat prin

întâmpinare, respingerea cererii de chemare în judecată, atât cu privire la

aplicarea amenzii cât și cu privire la obligarea la plata dobânzii legale.

c) Soluția instanței de fond și

motivarea acesteia

Prin sentința nr. 89 CC din 1

octombrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții M.V.M.,

M.C.M. și M.C.S., în contradictoriu cu pârâții Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor, și Președintele Comisiei Centrale Pentru Stabilirea

Despăgubirilor - C.N.D.; a aplicat pârâtei Președintele Comisiei Centrale

pentru Stabilirea Despăgubirilor C.N.D., o amendă de 20% din salariul minim

brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data de 22 iulie 2010 și până

la punerea în executare a deciziei nr. 1041 din 11 martie 2009 a Curții de Apel

București, secția contencios administrativ și fiscal, irevocabilă; a obligat

pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata dobânzii

legale calculată la suma de 500.000 începând cu data de 05 iulie 2010 și până

la plata efectivă.

Pentru a pronunța această sentință

prima instanță a reținut că prin sentința nr. 1041/2009 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, rămasă

irevocabilă prin Decizia nr. 1274 din 5 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost obligată pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor să emită în favoarea reclamantei decizia privind titlurile de

despăgubire pentru terenul în suprafață de 315 mp situat în București, sector

1, pentru suma reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.040.000 Euro, la

cursul BNR de la data emiterii deciziei.

Prin această sentință a fost

obligată pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca în

termen de maxim 60 de zile de la emiterea titlului de despăgubire de către

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, să emită decizia de acordare

a titlului de plată, încorporând creanța reclamanților asupra Statului Român,

în condițiile art. 3 lit. h) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, pentru suma

de 500.000 RON, despăgubiri în numerar, pentru diferență urmând a se emite

titluri de conversie în acțiuni la Fondul Proprietatea.

A apreciat prima instanță că pârâta

nu a respectat termenul de 30 de zile reglementat de art. 24 din Legea nr. 554/2004

pentru executarea hotărârii și ca urmare se impune aplicarea amenzii de 20% din

salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere a Președintelui Comisiei

Centrale , începând cu 22 iulie 2010 și până la punerea în executare a

sentinței nr. 1041/2009 a Curții de Apel București.

Cu privire la dobânda legală Curtea

a considerat că aceasta este echivalentul despăgubirilor și a apreciat că se

datorează numai asupra sumei de 500.000 lei cât reprezentau titlurile de plată.

Împotriva sentinței Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat

recurs Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, C.N.D. – Președintele

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și reclamanții M.V.M., M.C.M.

și M.C.S.

a) Motivele de recurs

Recursul declarat de pârâta C.N.D. –

Președintele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

În motivele de recurs, pârâta C.N.D.

– Președintele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a susținut că

s-a emis decizia nr. 4819 din 23 aprilie 2009, conținând titlul de despăgubire în

cuantum de 3.807.440 lei, potrivit raportului de evaluare.

S-a precizat că emiterea deciziilor,

constituie, potrivit Legii nr. 247/2005, atributul

c

omisiei și nu al Președintelui, astfel că nu poate

constrânge pe ceilalți membri să adopte o anume decizie.

În ceea ce privește dobânda legală

s-a arătat că titlul de plată se emite de Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților și nu de Comisie.

Recursul declarat de pârâta Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

În motivele de recurs formulate de

pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor s-a arătat că potrivit

Legii nr. 247/2005, Titlul VII art. 13, Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor are ca atribuție emiterea deciziilor referitoare la titlurile de

despăgubire, iar potrivit art. 13

1

Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților are competența de a emite titlurile de plată,

realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.

În raport de prevederile legale

enunțate, a arătat recurenta, prima instanță a soluționat greșit cauza, prin

obligarea altei entități decât cea care are prerogativa legală de a emite

titlul de plată și de a achita despăgubirile.

S-a precizat că prin O.G. nr. 62/2010

s-a suspendat pe o perioadă de doi ani emiterea titlurilor de plată, în această

perioadă valorificarea titlurilor de despăgubire emise de Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor urmând a se realiza numai prin conversia în

acțiuni emise de Fondul „Proprietatea”.

Cu privire la dobânda legală, s-a

arătat că în cadrul procedurii reglementate de art. 24 și art. 25 din Legea nr.

554/2004 cererea este inadmisibilă.

Recursul declarat de reclamanții M.V.M.,

M.C.M. și M.C.S.

Prin motivele de recurs formulate de

reclamanți s-a criticat sentința sub aspectul neacordării dobânzii legale

pentru întreaga despăgubire acordată de 1.040.000 Euro la cursul BNR din ziua

plății.

Au precizat că nu au solicitat

acordarea de titluri de conversie pentru diferența dintre suma de 500.000 lei

și 1.040.000 Euro, astfel că trebuie admisă integral cererea de acordare a

dobânzii legale.

b) Întâmpinările formulate în cauză

Intimații – recurenți C.N.D.,

Președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor au formulat Întâmpinare, solicitând

respingerea recursului declarat de reclamanți.

Au depus decizia nr. 9307 din 24

februarie 2011 prin care s-a modificat decizia nr. 4819 din 23 aprilie 2009, în

sensul emiterii titlurilor de despăgubire pentru suma de 4.409.184 lei

reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.040.000 Euro la cursul BNR de la

data emiterii deciziei.

c) Analiza motivelor de recurs

Situația de fapt

Prin sentința nr. 1041 din 11 martie

2009, Curtea de Apel București a obligat pârâta Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor să emită în favoarea reclamanților M.V.M., M.C.M. și M.C.S.

decizie privind titlurile de despăgubire pentru suma reprezentând echivalentul

în lei al sumei de 1.040.000 Euro, la cursul BNR de la data emiterii deciziei.

A obligat pârâta Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților să emită decizie de acordare a

titlurilor de plată, în termen de 60 de zile de la data emiterii titlului de

despăgubire, pentru suma de 500.000 lei despăgubire în numerar, pentru diferență

urmând a se emite titluri de conversie în acțiuni la Fondul „Proprietatea”.

În prezenta cauză s-a solicitat

obligarea pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata

dobânzii legale calculată asupra sumei de 1.040.000 lei, începând cu data de 6

aprilie 2010, adică după 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței nr.

1041/2009 pronunțată de Curtea de Apel București până la executarea obligației,

precum și aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie, pe

zi de întârziere, Președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea

Despăgubirilor începând cu data depunerii acțiunii.

Legislația aplicabilă

Legea nr. 554/2004, art. 24

„obligația executării” alin. (1)Dacă

în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să

înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris

sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive

și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa

unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile

a hotărârii.

alin. (2)

În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului

autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din

salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are

dreptul la despăgubiri pentru întârziere.

Art. 25 alin. (1)-

Sancțiunea și despăgubirile

prevăzute la art. 24 alin. (2) se aplică, respectiv se acordă, de instanța de

executare, la cererea reclamantului. Hotărârea se ia în camera de consiliu, de

urgență, cu citarea părților

Legea nr. 247/2005 Art. 13 - (1)

Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se

acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei

Primului-

ministru, Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia

Centrală, care

are, în principal, următoarele atribuții:

a) dispune emiterea deciziilor

referitoare la acordarea de titluri de despăgubire;

(2) Comisia Centrală este formată

din 9 membri și are următoarea componență…..

(4) Lucrările Comisiei Centrale sunt

conduse de președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților

.

Art. 13

1

alin. (2) - Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților coordonează procesul de acordare a

despăgubirilor realizând activitățile prevăzute în acte normative

speciale, precum și activitățile necesare implementării

prezentei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de

conversie, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea

despăgubirilor

în numerar.

Înalta Curte, din examinarea

motivelor de recurs, a situației de fapt și a legislației aplicabile, a

reținut:

Referitor la aplicarea amenzii de

20% din salariul minim brut pe economie

Analiza legislației

aplicabile în materie relevă că se poate aplica conducătorului autorității

publice o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de

întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere, în

cazul în care hotărârea nu s-a executat în termenul prevăzut în cuprinsul

acesteia sau în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la

rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Textul art. 24 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 stabilește cu rigoare și sfera de aplicare a acestuia,

respectiv hotărârile a căror neexecutare atrage acordarea despăgubirilor și

aplicarea sancțiunii.

Sancțiunile prevăzute de

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 se aplică numai în cazul hotărârilor

care au ca obiect obligarea unei autorități să încheie, să înlocuiască, să

modifice un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze anumite

operațiuni administrative.

Potrivit legii speciale,

respectiv art. 13 din Legea nr. 247/2005, atribuția de emitere a deciziilor

referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire aparține Comisiei Centrale

pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Această comisie

funcționează în subordinea Cancelariei Primului Ministru și este un organism

colegial alcătuit din 9 membri, fiecare având drepturi egale în cadrul

comisiei.

Președintele Autorității

Naționale pentru Restituirea Proprietăților asigură conducerea lucrărilor

Comisiei centrale, însă votul acestuia este egal cu cel al celorlalți membri.

Din examinarea

conținutului art. 13 din Titlul VII – Legea nr. 247/2005, se constată că în

cadrul Comisiei, membrii acesteia nu au raporturi de subordonare față de

Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților .

Astfel din comisie fac

parte reprezentanții Ministerului Justiției, ai Ministerului Finanțelor, ai

Secretariatului general al Guvernului, fiecare dintre aceștia neavând vreun

raport de subordonare față de Președintele Autorității Naționale pentru

Restituirea Proprietăților.

Potrivit art. 14 alin. (2)

din Titlul VII – Legea nr. 247/2005, Comisia Centrală decide cu majoritatea de

voturi a celor prezenți.

În această situație

votul aparține fiecărui membru al Comisiei, Președintele neavând un instrument

legal de a determina votul celorlalți membrii ai comisiei.

Având în vedere

atribuțiile reglementate prin lege în sarcina Comisiei Centrale pentru

Stabilirea Despăgubirilor, precum și explicațiile de mai sus, se constată că în

cazul neexecutării unei hotărâri judecătorești răspunderea aparține Comisiei în

întregul său și nu Președintelui, care are un drept de vot egal cu ceilalți

membrii.

Ca urmare, se poate

aplica sancțiunea amenzii comisiei, și nu Președintelui acesteia, ținând seama

de caracterul colegial al deciziilor adoptate și de lipsa unei subordonări

ierarhice a membrilor comisiei față de Președinte.

Deși în întâmpinarea

depusă la instanța de fond (fila 48 dosar fond) pârâta

C.N.D. – Președintele Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a explicat că nu are competența de a

constrânge pe ceilalți membri să adopte o anume decizie, că nu poate dispune

individual emiterea unei decizii, totuși acest aspect nu a fost analizat de

instanța de fond.

În raport de aceste considerente,

soluția adoptată de prima instanță, este nefondată.

La analiza prezentei cauze, alături

de argumentele decurgând din legislația națională, Înalta Curte mai are în

vedere că,

în cauza Broniowski c/Pologne, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a arătat că situațiile ce presupun indemnizarea

unor categorii largi de persoane prin măsuri legislative ce pot avea consecințe

economice importante asupra ansamblului unui stat, autoritățile naționale

trebuie să dispună de o mare putere discreționară, nu numai în a alege măsurile

de natură a garanta drepturile patrimoniale sau a reglementa raporturile de

proprietate, dar și pentru a dispune de timpul necesar pentru aplicarea unor

asemenea măsuri.

În acest context, Înalta

Curte arată că despăgubirea trebuie acordată într-un termen rezonabil, pentru a

fi adecvată.

Având în vedere numărul

extrem de mare al dosarelor ce trebuie analizate, măsurile legislative

stabilite prin Legea nr. 247/2005 modificată prin O.U.G. nr. 81/2007 se

circumscriu limitelor ample ale puterii discreționare a statului atât în ceea

ce privește alegerea modalității de garantare a drepturilor patrimoniale cât și

asupra termenului necesar pentru aplicarea măsurilor.

La aprecierea asupra

compatibilității legislației naționale cu normele Convenției, Înalta Curte are

în vedere și un alt criteriu, propriu jurisprudenței Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, anume acela al proporționalității măsurii, al echilibrului

care trebuie să existe în materie de protecția dreptului individual de

proprietate și exigențele apărării unor interese generale ( cauza Saggio

c/Italie).

În funcție de

circumstanțele enunțate se constată că nu se poate pune în discuție

neexecutarea culpabilă a hotărârii judecătorești, cu precizarea că orice

sancțiune trebuie să se întemeieze pe vinovăție, în oricare dintre formele

acesteia, că nu se poate aplica o sancțiune în lipsa vinovăției.

Cu privire la dobânda

legală

Prin sentința criticată

a fost obligată pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la

plata dobânzii legale calculate asupra sumei de 500.000 lei începând cu 5 iulie

2010 pentru motivul că nu s-a executat sentința nr. 1041/2009 a Curții de Apel

București, în sensul emiterii titlului de plată pentru această sumă.

Deși în considerente judecătorul

fondului face referire la obligația Autorității Naționale pentru Restituirea

Proprietăților de a emite titlul de plată, prin dispozitiv a obligat Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata dobânzii legale.

Se constată că prima instanță a

confundat atribuțiile legale ale Comisiei Centrale și pe cele ale Autorității

Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care sunt reglementate de art. 13

și art. 13

1

din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

De altfel, prin sentința nr. 1041/2009

a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

a fost obligată Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților să

emită titlul de plată pentru suma de 500.000 lei și nu Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor.

Sancțiunile prevăzute de art. 24 din

Legea nr. 554/2004 se aplică pentru neexecutarea unei hotărâri irevocabile, iar

în cauză hotărârea irevocabilă cuprindea obligația respectivă pentru

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Prin hotărârea supusă prezentului

control judiciar, a fost obligată Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor la plata dobânzii legale pentru neemiterea titlurilor de plată

de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

În raport de dispozițiile sentinței

nr. 1041/2009 cererea reclamantei formulată împotriva Comisiei Centrale pentru

Stabilirea Despăgubirilor trebuie respinsă, pentru că aceasta nu are competența

de a emite titlul de plată și de altfel nici nu a fost obligată prin hotărâre

la emiterea acestui titlu.

Se constată că instanța de fond nici

nu a explicat, în raport de întâmpinarea formulată, care este temeiul legal al

acordării dobânzilor și dacă acestea pot fi asimilate din punct de vedere

juridic cu despăgubirile și în ce condiții.

În ceea ce privește criticile formulate

de reclamanți, acestea sunt nefondate, pe de o parte ca urmare a

considerentelor de mai sus și pe de alta pentru că prin sentința nr. 1041/2009

s-a hotărât că titlurile de plată se vor emite pentru suma de 500.000 lei, iar

pentru diferența până la echivalent a 1.040.000 Euro se vor emite titluri de

conversie în acțiuni la Fondul „Proprietatea”.

d) Soluția instanței de recurs

Având în vedere considerentele

acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., se vor admite recursul

declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și de C.N.D. – Președintele

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și se va respinge recursul

declarat de M.V.M., M.C.M. și M.C.S., se va modifica sentința primei instanțe, în

sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor și de C.N.D. – Președintele Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței civile nr. 89 CC din 1

octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată, în sensul că respinge

acțiunea reclamanților, ca neîntemeiată.

Respinge recursul declarat de reclamanții M.V.M.,

M.C.M. și M.C.S., împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 7 martie 2011