ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1346/2011

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prima instanță a) Cererea de chemare în judecată p rin cererea, înregistrată la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții M.V.M., M.C.M. și M.C.S. au chemat în judecată pe pârâții Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și Președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - C.N.D.

solicitând să se constate că obligația executării sentinței civile nr. 1041 din 11 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, irevocabilă, prin respingerea recursului a nefondat prin Decizia nr. 1274 din 05 martie 2010 pronunțată în dosarul nr. 38227/3/2008 al î naltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, nu a fost respectată de autoritatea publică pârâtă și să aplice președintelui Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data înregistrării cererii.

î n motivarea cererii s-a arătat că prin sentința civilă nr. 1041 din 11 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, irevocabilă, prin respingerea recursului ca nefondat prin Decizia nr. 1274 din 05 martie 2010 pronunțată în dosarul nr. 38227/3/2008 al î naltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost obligată pârâta să emită decizia de acordare a titlului de despăgubire. î n raport de dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004, se impunea ca pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită decizia conform hotărârii instanței de judecată. A precizat că a trimis Comisiei Centrale pentru Stabilirea despăgubirilor o notificare prin care a solicitat ca, până la data de 5 iulie 2010, să fie emisă Decizia de acordare a titlului de despăgubire.

Cu toate acestea pârâta Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, a refuzat să emită decizia de acordare a titlului de despăgubire, astfel încălcându-se dreptul ce a fost recunoscut prin decizia rămasă definitivă și irevocabilă. Mai mult decât atât, prin adresa nr. 38783 din 06 iulie 2010, pârâta Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor a refuzat explicit executarea hotărârii judecătorești definitive și irevocabile, motivele invocate de către aceasta fiind fără relevanță. î n drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) și art. 25 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. b) Întâmpinările formulate Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a formulat Întâmpinare, solicitând respingerea cererii.

S-a precizat că în baza art. 24 și art. 25 din Legea nr. 554/2004 nu se poate solicita dobânda legală la suma stabilită prin raportul de evaluare, că se pot acorda numai daune, care se circumscriu răspunderii civile delictuale. Pârâta C.N.D., Președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat prin întâmpinare, respingerea cererii de chemare în judecată, atât cu privire la aplicarea amenzii cât și cu privire la obligarea la plata dobânzii legale. c) Soluția instanței de fond și motivarea acesteia Prin sentința nr. 89 CC din 1 octombrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții M.V.M., M.C.M.

și M.C.S., în contradictoriu cu pârâții Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, și Președintele Comisiei Centrale Pentru Stabilirea Despăgubirilor - C.N.D.; a aplicat pârâtei Președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor C.N.D., o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data de 22 iulie 2010 și până la punerea în executare a deciziei nr. 1041 din 11 martie 2009 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, irevocabilă; a obligat pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata dobânzii legale calculată la suma de 500.000 începând cu data de 05 iulie 2010 și până la plata efectivă.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin sentința nr. 1041/2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1274 din 5 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost obligată pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită în favoarea reclamantei decizia privind titlurile de despăgubire pentru terenul în suprafață de 315 mp situat în București, sector 1, pentru suma reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.040.000 Euro, la cursul BNR de la data emiterii deciziei.

Prin această sentință a fost obligată pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, ca în termen de maxim 60 de zile de la emiterea titlului de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, să emită decizia de acordare a titlului de plată, încorporând creanța reclamanților asupra Statului Român, în condițiile art. 3 lit. h) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, pentru suma de 500.000 RON, despăgubiri în numerar, pentru diferență urmând a se emite titluri de conversie în acțiuni la Fondul Proprietatea. A apreciat prima instanță că pârâta nu a respectat termenul de 30 de zile reglementat de art. 24 din Legea nr. 554/2004 pentru executarea hotărârii și ca urmare se impune aplicarea amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere a Președintelui Comisiei Centrale , începând cu 22 iulie 2010 și până la punerea în executare a sentinței nr. 1041/2009 a Curții de Apel București.

Cu privire la dobânda legală Curtea a considerat că aceasta este echivalentul despăgubirilor și a apreciat că se datorează numai asupra sumei de 500.000 lei cât reprezentau titlurile de plată. 2. Instanța de recurs Împotriva sentinței Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, C.N.D. – Președintele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și reclamanții M.V.M., M.C.M. și M.C.S. a) Motivele de recurs Recursul declarat de pârâta C.N.D. – Președintele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor În motivele de recurs, pârâta C.N.D. – Președintele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a susținut că s-a emis decizia nr. 4819 din 23 aprilie 2009, conținând titlul de despăgubire în cuantum de 3.807.440 lei, potrivit raportului de evaluare.

S-a precizat că emiterea deciziilor, constituie, potrivit Legii nr. 247/2005, atributul c omisiei și nu al Președintelui, astfel că nu poate constrânge pe ceilalți membri să adopte o anume decizie. În ceea ce privește dobânda legală s-a arătat că titlul de plată se emite de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și nu de Comisie. Recursul declarat de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor În motivele de recurs formulate de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor s-a arătat că potrivit Legii nr. 247/2005, Titlul VII art. 13, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor are ca atribuție emiterea deciziilor referitoare la titlurile de despăgubire, iar potrivit art. 13 1 Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților are competența de a emite titlurile de plată, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.

În raport de prevederile legale enunțate, a arătat recurenta, prima instanță a soluționat greșit cauza, prin obligarea altei entități decât cea care are prerogativa legală de a emite titlul de plată și de a achita despăgubirile. S-a precizat că prin O.G. nr. 62/2010 s-a suspendat pe o perioadă de doi ani emiterea titlurilor de plată, în această perioadă valorificarea titlurilor de despăgubire emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor urmând a se realiza numai prin conversia în acțiuni emise de Fondul „Proprietatea”. Cu privire la dobânda legală, s-a arătat că în cadrul procedurii reglementate de art. 24 și art. 25 din Legea nr. 554/2004 cererea este inadmisibilă. Recursul declarat de reclamanții M.V.M., M.C.M.

și M.C.S. Prin motivele de recurs formulate de reclamanți s-a criticat sentința sub aspectul neacordării dobânzii legale pentru întreaga despăgubire acordată de 1.040.000 Euro la cursul BNR din ziua plății. Au precizat că nu au solicitat acordarea de titluri de conversie pentru diferența dintre suma de 500.000 lei și 1.040.000 Euro, astfel că trebuie admisă integral cererea de acordare a dobânzii legale. b) Întâmpinările formulate în cauză Intimații – recurenți C.N.D., Președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor au formulat Întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de reclamanți. Au depus decizia nr. 9307 din 24 februarie 2011 prin care s-a modificat decizia nr. 4819 din 23 aprilie 2009, în sensul emiterii titlurilor de despăgubire pentru suma de 4.409.184 lei reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.040.000 Euro la cursul BNR de la data emiterii deciziei.

c) Analiza motivelor de recurs Situația de fapt Prin sentința nr. 1041 din 11 martie 2009, Curtea de Apel București a obligat pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită în favoarea reclamanților M.V.M., M.C.M. și M.C.S. decizie privind titlurile de despăgubire pentru suma reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.040.000 Euro, la cursul BNR de la data emiterii deciziei. A obligat pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților să emită decizie de acordare a titlurilor de plată, în termen de 60 de zile de la data emiterii titlului de despăgubire, pentru suma de 500.000 lei despăgubire în numerar, pentru diferență urmând a se emite titluri de conversie în acțiuni la Fondul „Proprietatea”.

În prezenta cauză s-a solicitat obligarea pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata dobânzii legale calculată asupra sumei de 1.040.000 lei, începând cu data de 6 aprilie 2010, adică după 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței nr. 1041/2009 pronunțată de Curtea de Apel București până la executarea obligației, precum și aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, Președintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor începând cu data depunerii acțiunii.

Legislația aplicabilă Legea nr. 554/2004, art. 24 „obligația executării” alin. (1)Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. alin. (2) În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.

Art. 25 alin. (1)- Sancțiunea și despăgubirile prevăzute la art. 24 alin. (2) se aplică, respectiv se acordă, de instanța de executare, la cererea reclamantului. Hotărârea se ia în camera de consiliu, de urgență, cu citarea părților Legea nr. 247/2005 Art. 13 - (1) Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului- ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală, care are, în principal, următoarele atribuții: a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire; (2) Comisia Centrală este formată din 9 membri și are următoarea componență…..

(4) Lucrările Comisiei Centrale sunt conduse de președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților . Art. 13 1 alin. (2) - Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților coordonează procesul de acordare a despăgubirilor realizând activitățile prevăzute în acte normative speciale, precum și activitățile necesare implementării prezentei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.

Înalta Curte, din examinarea motivelor de recurs, a situației de fapt și a legislației aplicabile, a reținut: Referitor la aplicarea amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie Analiza legislației aplicabile în materie relevă că se poate aplica conducătorului autorității publice o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere, în cazul în care hotărârea nu s-a executat în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia sau în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii. Textul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilește cu rigoare și sfera de aplicare a acestuia, respectiv hotărârile a căror neexecutare atrage acordarea despăgubirilor și aplicarea sancțiunii.

Sancțiunile prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 se aplică numai în cazul hotărârilor care au ca obiect obligarea unei autorități să încheie, să înlocuiască, să modifice un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative. Potrivit legii speciale, respectiv art. 13 din Legea nr. 247/2005, atribuția de emitere a deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire aparține Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Această comisie funcționează în subordinea Cancelariei Primului Ministru și este un organism colegial alcătuit din 9 membri, fiecare având drepturi egale în cadrul comisiei. Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților asigură conducerea lucrărilor Comisiei centrale, însă votul acestuia este egal cu cel al celorlalți membri.

Din examinarea conținutului art. 13 din Titlul VII – Legea nr. 247/2005, se constată că în cadrul Comisiei, membrii acesteia nu au raporturi de subordonare față de Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților . Astfel din comisie fac parte reprezentanții Ministerului Justiției, ai Ministerului Finanțelor, ai Secretariatului general al Guvernului, fiecare dintre aceștia neavând vreun raport de subordonare față de Președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Potrivit art. 14 alin. (2) din Titlul VII – Legea nr. 247/2005, Comisia Centrală decide cu majoritatea de voturi a celor prezenți. În această situație votul aparține fiecărui membru al Comisiei, Președintele neavând un instrument legal de a determina votul celorlalți membrii ai comisiei.

Având în vedere atribuțiile reglementate prin lege în sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, precum și explicațiile de mai sus, se constată că în cazul neexecutării unei hotărâri judecătorești răspunderea aparține Comisiei în întregul său și nu Președintelui, care are un drept de vot egal cu ceilalți membrii. Ca urmare, se poate aplica sancțiunea amenzii comisiei, și nu Președintelui acesteia, ținând seama de caracterul colegial al deciziilor adoptate și de lipsa unei subordonări ierarhice a membrilor comisiei față de Președinte. Deși în întâmpinarea depusă la instanța de fond (fila 48 dosar fond) pârâta C.N.D. – Președintele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a explicat că nu are competența de a constrânge pe ceilalți membri să adopte o anume decizie, că nu poate dispune individual emiterea unei decizii, totuși acest aspect nu a fost analizat de instanța de fond.

În raport de aceste considerente, soluția adoptată de prima instanță, este nefondată. La analiza prezentei cauze, alături de argumentele decurgând din legislația națională, Înalta Curte mai are în vedere că, în cauza Broniowski c/Pologne, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că situațiile ce presupun indemnizarea unor categorii largi de persoane prin măsuri legislative ce pot avea consecințe economice importante asupra ansamblului unui stat, autoritățile naționale trebuie să dispună de o mare putere discreționară, nu numai în a alege măsurile de natură a garanta drepturile patrimoniale sau a reglementa raporturile de proprietate, dar și pentru a dispune de timpul necesar pentru aplicarea unor asemenea măsuri.

În acest context, Înalta Curte arată că despăgubirea trebuie acordată într-un termen rezonabil, pentru a fi adecvată. Având în vedere numărul extrem de mare al dosarelor ce trebuie analizate, măsurile legislative stabilite prin Legea nr. 247/2005 modificată prin O.U.G. nr. 81/2007 se circumscriu limitelor ample ale puterii discreționare a statului atât în ceea ce privește alegerea modalității de garantare a drepturilor patrimoniale cât și asupra termenului necesar pentru aplicarea măsurilor. La aprecierea asupra compatibilității legislației naționale cu normele Convenției, Înalta Curte are în vedere și un alt criteriu, propriu jurisprudenței Convenția Europeană a Drepturilor Omului, anume acela al proporționalității măsurii, al echilibrului care trebuie să existe în materie de protecția dreptului individual de proprietate și exigențele apărării unor interese generale ( cauza Saggio c/Italie).

În funcție de circumstanțele enunțate se constată că nu se poate pune în discuție neexecutarea culpabilă a hotărârii judecătorești, cu precizarea că orice sancțiune trebuie să se întemeieze pe vinovăție, în oricare dintre formele acesteia, că nu se poate aplica o sancțiune în lipsa vinovăției. Cu privire la dobânda legală Prin sentința criticată a fost obligată pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata dobânzii legale calculate asupra sumei de 500.000 lei începând cu 5 iulie 2010 pentru motivul că nu s-a executat sentința nr. 1041/2009 a Curții de Apel București, în sensul emiterii titlului de plată pentru această sumă. Deși în considerente judecătorul fondului face referire la obligația Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților de a emite titlul de plată, prin dispozitiv a obligat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata dobânzii legale.

Se constată că prima instanță a confundat atribuțiile legale ale Comisiei Centrale și pe cele ale Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care sunt reglementate de art. 13 și art. 13 1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005. De altfel, prin sentința nr. 1041/2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost obligată Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților să emită titlul de plată pentru suma de 500.000 lei și nu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Sancțiunile prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004 se aplică pentru neexecutarea unei hotărâri irevocabile, iar în cauză hotărârea irevocabilă cuprindea obligația respectivă pentru Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Prin hotărârea supusă prezentului control judiciar, a fost obligată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata dobânzii legale pentru neemiterea titlurilor de plată de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. În raport de dispozițiile sentinței nr. 1041/2009 cererea reclamantei formulată împotriva Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor trebuie respinsă, pentru că aceasta nu are competența de a emite titlul de plată și de altfel nici nu a fost obligată prin hotărâre la emiterea acestui titlu. Se constată că instanța de fond nici nu a explicat, în raport de întâmpinarea formulată, care este temeiul legal al acordării dobânzilor și dacă acestea pot fi asimilate din punct de vedere juridic cu despăgubirile și în ce condiții.

În ceea ce privește criticile formulate de reclamanți, acestea sunt nefondate, pe de o parte ca urmare a considerentelor de mai sus și pe de alta pentru că prin sentința nr. 1041/2009 s-a hotărât că titlurile de plată se vor emite pentru suma de 500.000 lei, iar pentru diferența până la echivalent a 1.040.000 Euro se vor emite titluri de conversie în acțiuni la Fondul „Proprietatea”. d) Soluția instanței de recurs Având în vedere considerentele acestei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., se vor admite recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și de C.N.D. – Președintele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și se va respinge recursul declarat de M.V.M., M.C.M.

și M.C.S., se va modifica sentința primei instanțe, în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și de C.N.D. – Președintele Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței civile nr. 89 CC din 1 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamanților, ca neîntemeiată. Respinge recursul declarat de reclamanții M.V.M., M.C.M. și M.C.S., împotriva aceleiași sentințe, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 martie 2011