ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4413/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 84 din 10 septembrie 2010, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 42 C. proc. pen. coroborat cu art. 278 1 alin. (1) C. proc. pen. și art. 29 pct. 1 lit. f) din același cod, a declinat competența de soluționare a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 518/39/2010 al Curții de Apel Suceava în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, că una din intimatele împotriva cărora a formulat plângere petiționarul D.I.P., prin mandatar D.I.C., respectiv doamna judecător M.M.C. are grad de Curte de Apel, iar potrivit dispozițiilor art. 29 pct. 1 lit. f) din C. proc.

pen. infracțiunile săvârșite de către judecătorii de la Curțile de Apel sunt judecate în primă instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Împotriva sus-menționatei sentințe petiționarul D.I.P., prin mandatar D.I.C. a formulat recurs, arătând în scris, că, în soluționarea cauzei era competentă Curtea de Apel Suceava, întrucât până la data de 25 ianuarie 2010, cele 4 intimate erau judecătoare la Tribunalul Suceava, calități pe care, de altfel, le-a invocat în cererea de strămutare formulată. La data de 7 decembrie 2010, în ședință publică, instanța, din oficiu, a pus în discuția părților admisibilitatea recursului. Apărătorul ales al petiționarului a arătat că în această situație recursul nu este admisibil, dar a lăsat la aprecierea instanței soluționarea acestuia, având în vedere situația de fapt.

Recursul este inadmisibil. Potrivit dispozițiilor art. 42 alin. (4) C. proc. pen., „hotărârea de declinare a competenței nu este supusă apelului și nici recursului". Ca atare, aceasta hotărâre de declinare este definitivă. De altfel, și în dispozitivul Sentinței penale nr. 84 din 10 septembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, era trecută mențiunea: „Fără cale de atac”. Așadar, recursul declarat de petiționar este inadmisibil, urmând a se respinge ca atare, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. a teza a II-a C. proc. pen. și a-l obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul D.P. împotriva Sentinței penale nr. 84 din 10 septembrie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 7 decembrie 2010.