ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.06.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2925/2012

HOTĂRÂRE
12.06.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2925/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de

ședință din data de 13 decembrie 2011, Curtea de Apel Cluj – secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal a suspendat, în temeiul art. 244 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ., judecarea cauzei până la soluționarea excepției de

neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 6 lit. e), art. 10,

art. 12 alin. (1) și (2), art. 13-19 și respectiv, art. 20-26 din Legea nr. 176/2010.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea a apreciat că sesizarea Curții Constituționale cu

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 6 lit.

e), art. 10, art. 12 alin. (1) și (2), art. 13-19 și respectiv, art. 20-26 din

Legea nr. 176/2010 nu atrage de facto suspendarea soluționării prezentei cauze,

întrucât, prin dispozițiile art. 1 pct. 3 din Legea nr. 177/2010, au fost

abrogate dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, însă instanța

poate dispune suspendarea soluționării cauzei în temeiul dispozițiilor Codului

de procedură civilă, care constituie dreptul comun în materie, de vreme ce nu

există o dispoziție derogatorie cuprinsă în legea specială.

Analizând cererea

formulată de reclamantul M.A.L., instanța de fond a reținut ca fiind

îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C.

proc. civ., în sensul în care soluția ce urmează a fi pronunțată atârnă în

totalitate de soluția ce urmează a fi pronunțată în soluționarea excepției de

neconstituționalitate a unor dispoziții legale din Legea nr. 176/2010, în

condițiile în care obiectul acțiunii îl constituie nulitatea raportului de

evaluare întocmit de pârâta Agenția Națională de Integritate, invocându-se

însăși activitatea pârâtei și care are o înrâurire esențială asupra prezentului

litigiu.

Împotriva încheierii

pronunțate de Curtea de apel a declarat recurs pârâta Agenția Națională de

Integritate, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând

admiterea recursului și reluarea judecării cauzei.

În motivarea căii de

atac, recurenta-pârâtă invocă dispozițiile art. 1 pct. 3 din Legea nr. 177/2010

și susține faptul că admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale nu

mai conduce la suspendarea judecării cauzei la instanța de drept comun până la

judecarea excepției de neconstituționalitate, o eventuală admitere a excepției

putând face obiectul unei cereri de revizuire.

Pe cale de

consecință, arată instituția recurentă, soluția de suspendare a cauzei motivată

de sesizarea Curții Constituționale și întemeiată pe dispozițiile art. 244 alin.

(1) pct. 1 C. proc. civ. este nelegală.

Analizând cauza, prin

prisma motivelor și criticilor invocate de recurentă, Înalta Curte constată că

recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare:

Potrivit

dispozițiilor art. 244 alin. (1) C. proc. civ., dispoziții procedurale care

reprezintă dreptul comun în materia suspendării în timpul derulării unui proces

în curs: „Instanța poate suspenda judecata 1) când dezlegarea pricinii atârnă

în totul sau în parte de existența sau inexistența unui drept care face

obiectul unei alte judecăți”.

Această normă

procedurală nu a fost nici abrogată și nici modificată, caracterul permisiv al

acesteia nefiind înlăturat prin reglementarea unor eventuale excepții.

Este adevărat că prin

dispozițiile art. 1 pct. 3 din Legea nr. 177/2010 au fost abrogate dispozițiile

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea Curții

Constituționale, dispoziții care reglementau suspendarea de facto a

soluționării unei cauze până la pronunțarea Curții Constituționale asupra

excepției de neconstituționalitate, dar acest lucru nu înlătură posibilitatea

instanței de a face aplicarea dispozițiilor art. 244 alin. (1) C. proc. civ.,

dispoziții care după cum s-a constatat nu au fost nici abrogate și nici

modificate.

Or, în cauza de față,

instanța a apreciat că se impune suspendarea cauzei în condițiile art. 244

alin. (1) C. proc. civ., deoarece soluția ce urmează a fi pronunțată atârnă în

totalitate de soluția ce va fi pronunțată în soluționarea excepției de

neconstituționalitate cu care a fost investită Curtea Constituțională.

În consecință, în

raport de cele mai sus reținute și în baza dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.,

recursul va fi respins ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva Încheierii din 13

decembrie 2011 a Curții de Apel Cluj – secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 iunie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-01-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 200/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată, la data de 01 martie 2010, în dosarul 8945/4/CV/2007, Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal,
ÎCCJ 2012-01-17
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 149/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea – secția contencios administrativ și fiscal reclamantul A.V. a solicitat în contradictoriu cu pâr
ÎCCJ 2011-11-18
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5514/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din data de 8 februarie 2011, a respins cererea de suspendare a decizie
ÎCCJ 2012-01-13
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 109/2012
sancțiuni disciplinare sau formulează propuneri în acest sens, pe care le va înainta ierarhic, cu respectarea normelor de competență. În speță, instanța de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplinește cerințele impuse de ar
ÎCCJ 2012-04-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2042/2012
. Pe fondul cauzei, instanța a reținut că în speță nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004, că împrejurările concrete de fapt și de drept în care actele contestate au fost emise nu creea
Sursă