ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3429/2011

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 23 martie 2009 pe

rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, revizuentul R.L.N. a solicitat,

în contradictoriu cu intimații Primăria Municipiului București, B.E.D., R.L.A. și

C.D. revizuirea deciziei civile nr. 1801 din 25 noiembrie 2008 a aceleiași instanțe,

susținându-se că aceasta este contradictorie cu decizia nr. 1740 din 11 iunie 2001

a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

În motivarea cererii,

revizuentul a arătat că a devenit proprietarul apartamentului nr. X din Calea D.,

conform contractului de vânzare-cumpărare din 17 octombrie 1996. Că, în anul 1998

a fost chemat în judecată de către B.E.D., pentru revendicarea acestui imobil, existând

pe rolul instanțelor judecătorești 6 dosare în care s-au pronunțat 9 hotărâri, din

care 5 hotărâri au fost în favoarea revizuentului, una a fost de suspendare a procesului,

o hotărâre de rejudecare a cauzei și 2 hotărâri în favoarea reclamantei B.

Deși a avut câștig de

cauză la Tribunalul București cu privire la revendicarea imobiliară și la nulitatea

absolută a contractului de vânzare-cumpărare și apoi la Curtea de Apel București,

totuși, B.E.D. a intrat în posesia apartamentului.

S-a susținut că decizia

nr. 1801 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă,

contravine deciziei nr. 1740 din 11 iunie 2001 a Curții de Apel București, că este

incident art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și ca atare, se impune anularea deciziei

Curții de Apel.

Prin decizia nr. 656/R

din 28 aprilie 2010 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declinat competența

soluționării cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând aplicabilitatea

dispoz. art. 323 alin. (2) C. proc. civ.

Legal învestită, față

de dispozițiile procedurale anterior menționate, Înalta Curte constată următoarele:

- Prin cererea de revizuire

formulată la 23 martie 2009, s-a pretins existența unei situații de contrarietate

- conform precizării făcute și cu ocazia dezbaterii asupra căii de atac - între

decizia nr. 1801 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a IV-a

civilă, și deciziei nr. 1740 din 11 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția

a III-a civilă.

S-a susținut că este incident

art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și că se impune anularea celei de-a doua decizii,

care a statuat în mod diferit față de prima hotărâre în ce privește valabilitatea

titlului statului.

- Potrivit art. 324

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (1) C.

proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în situația în

care hotărârile au fost date de instanțele de recurs, după evocarea fondului, de

la pronunțare iar pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2) de la pronunțarea

ultimei hotărâri.

În speță, ambele decizii

despre care se pretinde că ar fi contradictorii au fost pronunțate de instanțe de

recurs, devenind astfel incidentă norma art. 322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ.,

astfel încât termenul de exercitare a căii de atac este de o lună de la data pronunțării

ultimei hotărâri (decizia nr. 1801 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel București,

secția a IV-a civilă).

În aceste condiții, exercitarea

căii de atac a revizuirii la 23 martie 2009, s-a făcut cu mult în afara termenului

procedural de o lună (împlinit, în condițiile prorogării legale calculate conform

art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., la 29 decembrie 2008).

În această situație, în

care legea stabilește ca moment de la care începe să curgă termenul de exercitare

a căii de atac data pronunțării hotărârii irevocabile, este lipsită de relevanță

juridică susținerea revizuentului conform căreia ar fi luat cunoștință de hotărâre

odată cu comunicarea somației de evacuare.

Aceasta, întrucât somația

de executare poate fi un act echivalent celui al comunicării hotărârii, doar în

situația în care este vorba de marcarea momentului de la care începe să curgă termenul

de exercitare a căii de atac [art. 284 alin. (2) C. proc. civ.].

În speță însă, astfel

cum s-a arătat [cu referire la art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.], nu interesează

data comunicării hotărârii a cărei revizuire s-a cerut, ci data pronunțării acesteia,

fiind vorba de o decizie pronunțată în soluționarea recursului.

Este motivul pentru care

excepția de tardivitate invocată de către intimata B.E.D. a fost apreciată întemeiată,

astfel încât cererea de revizuire promovată cu nerespectarea termenului procedural

de o lună va fi respinsă ca tardivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă,

cererea de revizuire formulată de R.L.N. împotriva deciziei nr. 1801 din 25 noiembrie

2008 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 aprilie 2011.