ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3429/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 23 martie 2009 pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, revizuentul R.L.N. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Primăria Municipiului București, B.E.D., R.L.A. și C.D. revizuirea deciziei civile nr. 1801 din 25 noiembrie 2008 a aceleiași instanțe, susținându-se că aceasta este contradictorie cu decizia nr. 1740 din 11 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

În motivarea cererii, revizuentul a arătat că a devenit proprietarul apartamentului nr. X din Calea D., conform contractului de vânzare-cumpărare din 17 octombrie 1996. Că, în anul 1998 a fost chemat în judecată de către B.E.D., pentru revendicarea acestui imobil, existând pe rolul instanțelor judecătorești 6 dosare în care s-au pronunțat 9 hotărâri, din care 5 hotărâri au fost în favoarea revizuentului, una a fost de suspendare a procesului, o hotărâre de rejudecare a cauzei și 2 hotărâri în favoarea reclamantei B. Deși a avut câștig de cauză la Tribunalul București cu privire la revendicarea imobiliară și la nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare și apoi la Curtea de Apel București, totuși, B.E.D.

a intrat în posesia apartamentului. S-a susținut că decizia nr. 1801 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, contravine deciziei nr. 1740 din 11 iunie 2001 a Curții de Apel București, că este incident art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și ca atare, se impune anularea deciziei Curții de Apel. Prin decizia nr. 656/R din 28 aprilie 2010 Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând aplicabilitatea dispoz. art. 323 alin. (2) C. proc. civ.

Legal învestită, față de dispozițiile procedurale anterior menționate, Înalta Curte constată următoarele: - Prin cererea de revizuire formulată la 23 martie 2009, s-a pretins existența unei situații de contrarietate - conform precizării făcute și cu ocazia dezbaterii asupra căii de atac - între decizia nr. 1801 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, și deciziei nr. 1740 din 11 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. S-a susținut că este incident art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și că se impune anularea celei de-a doua decizii, care a statuat în mod diferit față de prima hotărâre în ce privește valabilitatea titlului statului. - Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ., în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 alin. (1) C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în situația în care hotărârile au fost date de instanțele de recurs, după evocarea fondului, de la pronunțare iar pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2) de la pronunțarea ultimei hotărâri. În speță, ambele decizii despre care se pretinde că ar fi contradictorii au fost pronunțate de instanțe de recurs, devenind astfel incidentă norma art. 322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ., astfel încât termenul de exercitare a căii de atac este de o lună de la data pronunțării ultimei hotărâri (decizia nr. 1801 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă).

În aceste condiții, exercitarea căii de atac a revizuirii la 23 martie 2009, s-a făcut cu mult în afara termenului procedural de o lună (împlinit, în condițiile prorogării legale calculate conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., la 29 decembrie 2008). În această situație, în care legea stabilește ca moment de la care începe să curgă termenul de exercitare a căii de atac data pronunțării hotărârii irevocabile, este lipsită de relevanță juridică susținerea revizuentului conform căreia ar fi luat cunoștință de hotărâre odată cu comunicarea somației de evacuare. Aceasta, întrucât somația de executare poate fi un act echivalent celui al comunicării hotărârii, doar în situația în care este vorba de marcarea momentului de la care începe să curgă termenul de exercitare a căii de atac [art. 284 alin. (2) C. proc.

civ.]. În speță însă, astfel cum s-a arătat [cu referire la art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.], nu interesează data comunicării hotărârii a cărei revizuire s-a cerut, ci data pronunțării acesteia, fiind vorba de o decizie pronunțată în soluționarea recursului. Este motivul pentru care excepția de tardivitate invocată de către intimata B.E.D. a fost apreciată întemeiată, astfel încât cererea de revizuire promovată cu nerespectarea termenului procedural de o lună va fi respinsă ca tardivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de R.L.N. împotriva deciziei nr. 1801 din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 aprilie 2011.