ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de
față:
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată
la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. 7619/1/2010, petiționara SC D.C.
SRL Săulești, jud. Gorj a solicitat tragerea la răspundere penală a „făptuitorilor”
din cadrul Secției penale a Tribunalului Dolj și de la Secția penală a Curții
de Apel Craiova.
În motivarea
plângerii, petiționara face referire la un litigiu cu o societate de
distribuție a gazelor din orașul Târgu Jiu.
Solicită a se
constata existența mai multor abuzuri săvârșite de magistrați judecători care
au pronunțat hotărâri nelegale și netemeinice.
Petiționara apreciază
hotărârile pronunțate în dosarele penale nr. 5739/95/2009 al Tribunalului Gorj,
respectiv dosarul nr. 146/54/2010 al Curții de Apel Craiova, ca fiind nelegale
și netemeinice.
Înalta Curte de
Casație și Justiție, examinând plângerea formulată de petiționara SC D.C. SRL,
Gorj, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată că aceasta este
inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Potrivit
dispozițiilor art. 222 alin. (1) C. proc. pen., plângerea
este încunoștințarea
făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică, referitoare la o vătămare
ce i s-a cauzat prin infracțiune.
În alineatul (2) al
aceluiași text de lege se arată că plângerea trebuie să cuprindă: numele,
prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului,
descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului,
dacă este cunoscut și a mijloacelor de probă.
Plângerea, ca mod de
sesizare a organelor de urmărire penală, constituie mijlocul prin care acesta
ia cunoștință despre săvârșirea unei infracțiuni. Prin urmare, prin modul de
sesizare a organului de urmărire penală se înțelege mijlocul prin care acesta
ia cunoștință în condițiile legii, despre săvârșirea unei infracțiuni,
determinând obligația acestuia de a se pronunța cu privire la începerea
urmăririi penale.
Dar, pentru ca
plângerea unei persoane să constituie un mod de sesizare al organelor de
urmărire penală, în condițiile legii, trebuie să cuprindă elementele
obligatorii stipulate în dispozițiile art. 222 alin. (2) C. proc. pen.
În cauza de față,
plângerea formulată este informă, petiționarul făcând referiri de ordin
general, fără să descrie fapta sau faptele care făcuseră obiectul plângerii,
fără să indice făptuitorul.
Investirea organelor
judiciare se poate realiza numai printr-o sesizare legală, condiție care nu este
îndeplinită în cauză, plângerea formulată de petiționară, fiind inadmisibilă.
Pe cale de
consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție, va respinge plângerea
formulată de
petiționara
SC D.C. SRL Gorj, ca inadmisibilă.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., va obliga petiționara la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea
formulată de petiționara SC D.C. SRL.
Obligă petiționarul la plata sumei de 200
lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24
ianuarie 2011.