ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3824/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 26 octombrie 2010 prin mesajul nr. 1803909/10 NRM Centrul de cooperare polițienească internațională - Biroul Național Interpol a înaintat semnalarea primită de la autoritățile judiciare din Ungaria privind mandatul european de arestare nr. 5.B.919/2009 emis la 20 ianuarie 2010 de Tribunalul Csongrad, Ungaria. Din cuprinsul semnalărilor traduse în limba română rezultă că persoana solicitată C.N. este acuzată că la data de 29 iunie 2009 circulând cu autoturismul în localitatea Szeged împreună cu numitul P.M. a trecut pe culoarea roșie de la semafor și fiind oprit de poliția locală a încercat să îi mituiască pe ofițerii de poliție.

Prin încheierea de ședință din 26 octombrie 2010 Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a dispus conform art. 90 alin. (2) rap. la art. 88 3 din Legea nr. 302/2004, modificată și completată, combinat cu art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. arestarea persoanei solicitate C.N. pentru o durată de 5 zile respectiv, de la 26 octombrie 2010 până la 30 octombrie 2010 inclusiv. S-a fixat termen pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare însoțit de traducerea în limba română la data de 29 octombrie 2010. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal persoana solicitată C.N., criticând-o pentru motivele arătate în partea introductivă a prezentei decizii.

Examinând actele și lucrările dosarului în raport cu motivele de recurs invocate de persoana solicitată și din oficiu Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul din considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează. S-a reținut că există o semnalare a Biroului Național Interpol privind existența unui mandat european de arestare pe numele persoanei solicitate, în condițiile art. 88 3 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 224/2006 și Legea nr. 222/2008. Chiar dacă semnalarea nu echivalează cu mandatul european de arestare, fiind suficiente înscrisuri din care rezultă indiciile de participare a acestora la săvârșirea unei fapte de corupție s-a admis cererea și s-a dispus arestarea.

Persoana solicitată a fost identificată, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești nr. 840/11/2/2010 din 25 octombrie 2010 a fost reținută pentru 24 ore. Audiată cu ocazia reținerii, persoanei solicitate i s-a adus la cunoștință conținutul mesajului nr. 5.B.919/2009 emis de Biroul Național Interpol, în prezența apărătorului său, fapta săvârșită făcând parte din lista celor 32 de infracțiuni, care potrivit art. 85 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 302/2004 dau dreptul la predare între statele membre, acesta nerecunoscând săvârșirea infracțiunii. Înalta Curte constatând că au fost respectate întocmai dispozițiile legale din Legea nr. 302/2004 cu modificările ulterioare art. 88 2 , art. 90 alin. (1), (2) motivele de recurs reprezentând apărări de fond în legătură cu care instanțele românești nu se pot pronunța.

Verificările pe care le pot face instanțele naționale sunt numai formale, autoritățile judiciare emitente ale mandatului european de arestare fiind îndrituite a se pronunța în legătură cu existența sau inexistența infracțiunilor. Prin urmare, în baza art. 385 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. recursul va fi respins ca nefondat, iar recurenta persoană solicitată obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată C.N. împotriva încheierii de ședință din 26 octombrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 1080/42/2010. Obligă recurenta persoană solicitată la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 octombrie 2010. Procesat de GGC - CT