ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2064/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 20 septembrie 2007, reclamanta C.O. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, să se dispună anularea hotărârii din 20 august 2007, prin care i s-a respins cererea privind recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare. Motivându-și cererea, reclamanta a arătat, în esență, că pârâta i-a respins în mod nejustificat cererea, întrucât a făcut dovada că a fost refugiată, pe motive etnice, după ocuparea Ardealului de Nord de către trupele maghiare.

Prin sentința civilă nr. 73/2008 din 21 ianuarie 2008, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantei C.O., a anulat hotărârea din 20 august 2007 emisă de Casa Județeană de Pensii Cluj, pe care a obligat-o să-i recunoască reclamantei calitatea de refugiat în perioada 15 octombrie 1940-6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2007. Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța de fond reținut că, din materialul probator administrat în cauză, rezultă că reclamanta a făcut dovada refugierii pe motive etnice, împreună cu familia, din localitatea U. în localitatea C. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Cluj a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj.

Recurenta critică sentința pronunțată de instanța de fond, considerând că acțiunea este tardivă. Examinându-se sentința atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum și cu dispozițiile legale incidente se constată că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare. Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanței persoana, cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate în România, între 6 septembrie 1940 și 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții pe motive etnice, printre situațiile prevăzute de lege fiind și aceea a strămutării în altă localitate decât cea de domiciliu [ art. 1 lit. c)]. Prin Normele de aplicare a ordonanței menționate, aprobate prin H.G.

nr. 127/2000, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral. Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (4) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, hotărârile casei județene de pensii pot fi atacate la instanța de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la comunicare. În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite, prin decizia nr. XXXII din 16 aprilie 2007. Având în vedere că, în cauză, este evident faptul că reclamanta C.O. a respectat acest termen, hotărârea Casei Județene de Pensii Cluj fiind emisă la data de 20 august 2007, iar contestația împotriva acesteia a fost înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 20 septembrie 2007, nu poate fi reținut motivul de recurs invocat de recurentă.

Rezultă că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, iar recursul declarat urmează a fi respins, ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 73/2008 din 21 ianuarie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 mai 2008.