ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3643/2012

Asupra

recursului de față,

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, la 02 iunie 2011, sub nr.

165/P/2011, petentul C.l. a solicitat a se efectua cercetări față de

magistrații judecători A.A., F.L. și H.I., față de avocata H.M., precum și față

de S.J., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,

prev. de art. 246 C. pen.

Prin Ordonanța

din 20 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava s-a dispus,

în temeiul art. 228 alin. (6) și (10) lit. a) și b), art. 35, art. 42 și art. 45

C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de A.A. - judecător la Judecătoria

Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor, prev. de art. 246 C. pen.; neînceperea urmăririi penale față de H.M.

- avocat în cadrul Baroului Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen.; neînceperea

urmăririi penale față de F.L., H.I. și P.I. - judecători la Tribunalul Botoșani,

pentru săvârșirea infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,

prev. de art. 246 C. pen., precum și disjungerea și declinarea competenței de soluționare

a cauzei privind pe M. și S.J., în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria

Botoșani.

În motivarea acestei

soluții procurorul de caz a reținut că nu se poate reține că magistrați judecători

care au soluționat în fond și recurs cauzele civile prezentate mai sus au săvârșit

vreo faptă penală.

Nemulțumirea petentului

C.l. vizează fondul cauzelor civile, încercând, pe calea plângerii penale să repună

în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor judecătorești, deși acest lucru

poate fi făcut numai de instanțele de control judiciar, în cadrul căilor de atac

exercitate în condițiile și la termenele prevăzute de lege.

Împotriva soluției

de neîncepere a urmăririi penale, în temeiul art. 278 C. proc. pen., petentul C.l.

a formulat plângere, susținând că este nelegală și netemeinică, întrucât probele

administrate în cauză nu au fost interpretate corect, reiterând unele aspecte dintre

cele prezentate în plângerea penală formulată.

Prin Ordonanța

din 20 aprilie 2012 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Suceava, în temeiul art. 278 C. proc. pen., s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea

formulată de către petentul C.l. împotriva Ordonanței din 20 februarie 2012, dispusă

în dosarul penal cu același număr al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Nemulțumit, petentul

s-a adresat cu plângere instanței de judecată.

Prin sentința

penală nr. 86 din 29 iunie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru

cauze cu minori, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de către petentul

C.I., împotriva rezoluției din 20 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Suceava și a rezoluției din 20 aprilie 2012 a Procurorului General al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

În temeiul

art. 192 alin. (2) C. proc. pen. petentul a fost obligat să plătească statului suma

de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî

astfel instanța a apreciat că în speță, din modul în care este formulată plângerea

și din precizările aduse acesteia prin declarații, este evident că petentul nu este

nemulțumit de activitatea intimatelor judecătoare ca magistrat, ori de activitatea

intimatei H.M. ca avocat, în legătură cu cele două dosare, premergătoare soluțiilor,

ci este nemulțumit exclusiv de soluțiile date în acestea. Or, o soluție a unei instanțe

civile poate fi contestată doar în cadrul căilor de atac ordinare sau extraordinare

reglementate de C. proc. civ. Practic, în cauză, petentul, uzând de plângerea penală

formulată și de procedura prev. de art. 278

1

C. proc. pen., tinde să

obțină modificarea unor sentințe civile ce îi sunt nefavorabile, lui și soției sale

în alt cadru procesual decât cel prevăzut de lege.

Cum din verificările

efectuate în etapa actelor premergătoare nu s-a demonstrat încălcarea obligațiilor

profesionale în raport cu petentul ori soția sa de către intimatele A.A., F.L.,

H.I. și P.I. în efectuarea activităților anterior amintite și care să se circumscrie

conținutului constitutiv al infracțiunii reclamate (de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor), în mod corect prin ordonanța atacată s-a reținut incidența cazului

de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prev. de art. 10 lit. a)

C. proc. pen., „fapta nu există".

Împotriva acestei

din urmă sentințe petentul C.l. a formulat recursul de față.

Recursul este

inadmisibil.

Potrivit art.

278

1

alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale sau a ordonanței, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror

interese legitime sunt vătămate, pot face plângere la judecătorul de la instanța

căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Potrivit art.

278

1

alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluționând plângerea, o poate

respinge ca nefondată prin sentință, ca în speță, iar potrivit art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII

pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă), împotriva hotărârii pronunțate de

judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel

că sentința pronunțată în aceste condiții este definitivă de la data pronunțării.

Așa fiind,

Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385

15

alin. (1)

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul

C.l.

În temeiul

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare către stat în sumă de 100 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de petiționarul C.l. împotriva sentinței penale nr. 86 din 29

iunie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul

petiționar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

7 noiembrie 2012.