ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3207/2011

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 32 din 15 februarie 2011 a Tribunalului Gorj, secția I penală, s-a dispus respingerea cererii formulate de petentul B.D.R. întrucât Dosarele nr. 1317/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, nr. 2769/318/2009 al Judecătoriei Târgu Jiu și nr. 2769/318/2009 al Tribunalului Gorj a căror reconstituire a fost solicitată pentru motivul că au dispărut, se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, fiind atașate la Dosarul nr. 1317/P/II/2008. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, petentul criticând-o sub aspect de nelegalitate, întrucât la dosar există suficiente probe din care rezultă că dosarele au dispărut și în consecință se impune reconstituirea acestora.

Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în raport de dispozițiile art. 512 alin. (4) C. proc. pen., a recalificat calea de atac ca fiind apel. Prin Decizia penală nr. 113 din 6 mai 2011, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul B.D.R., reținând, în esență, că dosarele la care a făcut referire petentul în cererea de reconstituire sunt soluționate definitiv, prin pronunțarea unor soluții de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată, care au fost supuse controlului judecătoresc în condițiile art. 278 1 C. proc. pen., fiind la dispoziția organelor judiciare. Împotriva acestei decizii a declarat recurs petiționarul care a arătat că dosarele a căror reconstituire a solicitat-o nu sunt atașate la Dosarul nr. 1317/P/II/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, în realitate fiind dispărute.

Examinând hotărârea atacată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 385 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată ca fiind fondat recursul petentului pentru următoarele considerente: Prin Decizia nr. 35 din 14 decembrie 2009, dată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că recursul declarat împotriva unei hotărâri prin care a fost soluționată calea de atac a apelului, deși recursul era singura cale de atac ce putea fi exercitată împotriva hotărârii primei instanțe, este admisibil, fiind incidente cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 3 și 11 din C. proc. pen. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 11 C. proc.

pen. hotărârile sunt supuse casării atunci când instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege, adică a acceptat soluționarea unei căi de atac care nu era reglementată prin lege, fiind lipsită de relevanță împrejurarea că aceasta a fost sau nu admisă. De asemenea, hotărârile judecătorești sunt casate, în condițiile art. 385 alin. (1) pct. 3 C. proc. pen., când instanța nu a fost compusă potrivit legii, caz a cărui incidență se reține și în situația în care completul nu a fost format din numărul de judecători stabilit de legiuitor. În raport de aceste considerente și de criticile formulate oral de parchet, Înalta Curtea constată că soluția pronunțată de către Curtea de Apel Craiova, ca instanță de apel, poate fi cenzurată, din oficiu, prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385 alin. (1) pct. 3 și 11 din C. proc.

pen. Într-adevăr, în conformitate cu dispozițiile art. 512 alin. (4) C. proc. pen., hotărârile de reconstituire sunt supuse apelului, iar deciziile date de instanța de apel pot fi recurate, însă acest text nu este incident în speța de față, întrucât din economia prevederilor legale care reglementează procedura în caz de dispariție a înscrisurilor judiciare (art. 508 - 512 C. proc. pen.) rezultă că doar hotărârea instanței prin care se constată rezultatul reconstituirii, măsură dispusă în prealabil printr-o încheiere, este spusă căi de atac a apelului și apoi celei a recursului.

Or, în cauză prin hotărârea instanței de fond nu s-a dispus reconstituirea dosarelor indicate de petent ca dispărute, cererea acestuia fiind respinsă, motiv pentru care Curtea de Apel Craiova, în mod greșit, a recalificat calea de atac ca fiind apel, cu consecința judecării într-un complet nelegal format, doar din doi judecători, în condițiile în care, respectivele dosare aveau ca obiect soluții de neurmărire penală sau netrimitere în judecată, precum și plângeri formulate în temeiul dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., care conform normelor procesual penale nu pot fi supuse apelului. În consecință, pentru considerentele anterior dezvoltate, în temeiul art. 385 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul declarat de petent, casând hotărârea atacată și va trimite cauza la Curtea de Apel Craiova pentru judecarea recursului declarat împotriva Sentinței penale nr. 32 din 15 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de revizuentul B.D.R. împotriva Deciziei penale nr. 113 din 6 mai 2011 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează decizia penală atacată și trimite cauza la Curtea de Apel Craiova pentru judecarea recursului declarat împotriva Sentinței penale nr. 32 din 15 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 22 septembrie 2011.