ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3070/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I.Circumstanțele cauzei

Prin cererea

înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 18 ianuarie 2012, reclamantul M.C.

a solicitat în contradictoriu cu

M.A.I. suspendarea ordinului M.A.I. nr.

II/4381 din data de 07 decembrie 2011, prin care au încetat raporturile de

muncă ale reclamantului cu pârâta, ca urmare a reorganizării/reducerii de

activitate, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de fond.

2.Hotărârea Curții de

Apel

Prin sentința nr. 44

din 14 februarie 2012 a Curții de Apel Oradea a fost respinsă cererea de

suspendare formulată de reclamantul M.C. în contradictoriu cu pârâtul M.A.I.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că, urmare a reorganizării instituției, a

fost emis la data de 07 decembrie 2011, ordinul M.A.I. nr. II/4381, prin care

au încetat raporturile de serviciu ale reclamantului.

Împotriva acestui

ordin, reclamantul a formulat plângere prealabilă.

Instanța de primă

jurisdicție a reținut

că,

pentru admisibilitatea unei cereri de suspendare a executării unui act

administrativ, trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții, respectiv

cazul bine justificat și iminența pagubei.

Cele două condiții

impuse în mod cumulativ de art. 14 trebuie analizate în funcție de

circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pe baza împrejurărilor de fapt și

de drept prezentate de partea interesată, care trebuie să ofere indicii

suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate și să facă verosimilă

producerea unei pagube în cazul particular dedus judecății.

În privința

îndeplinirii primei condiții impuse de acest text de lege, cazul bine

justificat, instanța a reținut că, în cauza dedusă judecății, cazul bine

justificat este motivat de reclamant prin prisma motivelor de nulitate absolută

ale actului administrativ contestat, numai că motivele de nelegalitate ale

actului presupun cercetarea în profunzime a fondului cauzei și nu se

circumscriu condiției prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Cazul bine justificat

nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea

actului administrativ, întrucât acestea vizează fondul actului, care se

analizează numai în cadrul acțiunii în anulare. Instanța a constatat că nu au

fost invocate de reclamant aspecte care să nu implice cercetarea legalității

actului și care să pună sub semnul îndoielii aparența de legalitate a ordinului

de eliberare din funcție.

Având în vedere că nu

există un caz bine justificat, instanța a apreciat că nu se mai impune

verificarea îndeplinirii în cauză a celei de-a doua condiții, prevăzute de art.

14 din Legea nr. 554/2004, referitoare la paguba iminentă.

de reclamantul M.C.

Motivele de recurs se

încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita

aplicare a dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004.

Se arată că prin sentința

recurată s-a respins cererea de suspendare a executării ordinului M.A.I. nr. 1/65

din 30 iunie 2011 prin care recurentului i-au încetat raporturile de serviciu ca

urmare a reorganizării I.G.P.F. Bihor.

Prin motivele de recurs

se critică ca nelegală și netemeinică sentința pronunțată de instanța de fond apreciindu-se

că este dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004, în sensul aprecierii nelegale privind neîndeplinirea condițiilor prevăzute

de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Se solicită suspendarea

ordinului contestat, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anularea acestui

act apreciindu-se îndeplinite cele două condiții ale cererii de suspendare.

În ceea ce privește prima

condiție, cea a existenței unor cazuri bine justificate în sensul dispozițiilor

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 recurentul arată că ordinul contestat, ca

act administrativ este lovit de nulitate, invocându-se șase aspecte de nulitate

și aspecte de netemeinicie ale ordinului contestat a cărui suspendare, se solicită.

Ca motive de nulitate

se invocă lipsa preavizului reglementat de dispozițiile Legii nr. 188/1999 și de

codul muncii, indicarea instanței competente să soluționeze contestația, nepublicarea

ordinului M.A.I. nr. 129/2011 în baza căruia a fost făcută reorganizarea, lipsa

unui act normativ în baza căruia să fie stabilit nr. de posturi pentru fiecare structură,

lipsa procesului de evaluare a personalului și încălcarea unor dispoziții constituționale.

Ca motiv de netemeinicie

se invocă faptul că reorganizarea instituției nu a fost efectivă, nefiind îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 100 alin. (4) și (5) din Legea nr. 188/1999 la data

emiterii O.U.G. nr. 54/2011.

În ceea ce privește condiția

existenței unei pagube iminente recurentul arată că din punct de vedere material

familia sa este grav afectată.

Se solicită admiterea

recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de suspendare

a O.M.A.I. din 7 decembrie 2011 până la soluționare irevocabilă a acțiunii în anularea

acestui act.

La dosar intimatul-pârât

a formulat întâmpinare în care se solicită respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat,

în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele

considerente.

Sentința atacată prin

care s-a respins cererea de suspendare a executării Ordinului M.A.I. din 7

decembrie 2011 prin care au încetat raporturile de muncă ale recurentului, este

dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale, în cauză nefiind îndeplinite condițiile

cumulative prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește prima

condiție cea a existenței unor cazuri bine justificate de natură a infirma puternic

prezumția de legalitate a ordinului contestat, Curtea apreciază că în mod corect

prima instanță a apreciat că motivele de nulitate și de nelegalitate invocate nu

sunt de natură a răsturna prezumția de legalitate pe care se fondează caracterul

executoriu al acestui ordin.

Înalta Curte apreciază

că toate criticile formulate în recurs, grupate în aspecte de nulitate și nelegalitate

invocate în recurs privind legalitatea și realitatea procesului de reorganizare

și dispozițiile legale aplicabile în cauză, reprezintă motive de fond care nu pot

fi reținute ca motive temeinic justificate ale cererii de suspendare.

Mai mult, clarificarea

aspectelor care țin de interpretarea dispozițiilor legale aplicabile și de valoarea

probatorie a înscrisurilor prezentate în raport de dispoziții constituționale incidente,

nu se poate realiza pe calea sumară a procedurii reglementate de art. 14 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004, ci doar în cadrul acțiunii având ca obiect anularea ordinului

contestat, adică la fondul cauzei.

În cauză motivele invocate

de recurent, în cererea de recurs nu au caracterul unor indicii aparente care să

răstoarne prezumția de legalitate a actului administrativ, ci necesită o analiză

pe fond a raportului juridic dedus judecății, acesta fiind considerentul pentru

care Curtea apreciază că instanța de fond a apreciat corect, în sensul neîndeplinirii

condiției cazului bine justificat în sensul art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește a

doua condiție, cea a existenței unei pagube iminente în sensul dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, aceasta nu este îndeplinită, în

cauză nefiind probat un prejudiciu material viitor și previzibil, iar lipsa îndeplinirii

primei condiții, în cauză nu pot fi aplicate dispozițiile art. 14 alin. (1) din

Legea nr. 554/2004 cerința fiind în sensul îndeplinirii cumulative a celor două

condiții.

Față de cele expuse mai

sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursul

ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de

fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat

de M.C. împotriva sentinței nr. 44 din 14 februarie 2012 a Curții de Apel Oradea,

secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 iunie 2012.