ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 142/2010

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 400/F din 09 aprilie 2009,

pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, a fost condamnat, printre

alții, și inculpatul N.R.I. la două pedepse: una de 3 ani închisoare și una de

2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art. 74 alin. (1) lit. a) și c) din C. pen., respectiv, art. 4 alin. (1) din

Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) din C. pen.

În temeiul art. 33 - 35 C. pen. a

fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare,

făcându-se și aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din C.

pen., pe lângă pedeapsa principală a închisorii fiind aplicată și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) din C. pen. pe o durată de 3 ani.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și s-a dedus din pedeapsă durata măsurilor privative de libertate

de la 30 octombrie 2008 la zi.

Pentru a dispune în acest sens,

prima instanță a reținut, în sinteză, că inculpatul N.R.I., la data de 10 iulie

2008, împreună cu inculpatul B.A., a vândut colaboratului cu nume de cod

"M.S." 25 de comprimate ecstasy, la data de 24 iulie 2008, împreună

cu inculpatul C.M.V., a vândut aceluiași colaborator 99 de comprimate ecstasy,

iar la data de 30 octombrie 2008 a fost depistat deținând o pipă artizanală ce

conținea THC, substanță biosintetizată de plantă cannabis, folosită pentru

consumul propriu.

În fața primei instanțe, inculpatul

și-a exercitat "dreptul la tăcere", precizând însă că își menține

declarațiile date în cursul urmăririi penale.

În cursul urmăririi penale,

inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunilor (declarația dată în fața

judecătorului la luarea măsurii arestării, declarații date organelor de

urmărire penală).

Aceeași atitudine de recunoaștere a

faptelor a avut-o inculpatul și cu ocazia dezbaterilor la prima instanță.

Împotriva sentinței inculpatul a

declarat apel numai cu privire la individualizarea pedepsei.

Prin Decizia penală nr. 224/A din 30

octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul

inculpatului și, prin reținerea suplimentară a cauzei de reducere a pedepsei

prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002, a redus pedepsele aplicate de

prima instanță la 2 ani și 6 luni închisoare și, respectiv, la 1 lună

închisoare.

În urma contopirii pedepselor a

aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare, fiind

redusă la 2 ani pedeapsa complementară, cu menținerea celorlalte dispoziții ale

sentinței.

Împotriva acestei decizii,

inculpatul a declarat prezentul recurs cu motivarea că reducerea de numai 6

luni a pedepsei celei mai mari (de la 3 ani închisoare la 2 ani și 6 luni

închisoare) este total nesemnificativă în raport cu modul său concret de

colaborare cu organele judiciare (caz de casare - art. 385

9

pct. 14

C. proc. pen.).

Recursul inculpatului va fi admis

pentru motivele ce se vor arăta.

Potrivit înscrisului din dosar

(Adresa nr. 42 D/P/2009 din 13 august 2009 a D.I.I.C.O.T.) "denunțul

formulat de inculpatul N.R.I. ... a condus la identificarea și arestarea mai

multor traficanți de droguri în cauza care face obiectul Dosarului nr.

42D/P/2009 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial București". Această

situație este reconfirmată prin adresa aceleiași unități de parchet în care se

mai precizează că, în final, au fost trimiși în judecată 29 de inculpați.

Or, în condițiile reținerii unei stări de reducere a

pedepsei prevăzută expres de lege (pentru motivele deja menționate în cele 2

adrese ale D.I.I.C.O.T.), precum și a reținerii în favoarea inculpatului a unor

circumstanțe atenuante, criticile acestuia cu privire la reducerea

nesemnificativă a pedepsei sunt întemeiate.

În consecință, în temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. d) din C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul inculpatului,

va casa decizia recurată numai cu privire la individualizarea pedepsei, în

sensul acordării unei eficiențe juridice sporite dispozițiilor legale privind

reducerea acesteia.

Potrivit art. 385

17

alin.

(4) raportat la art. 383 alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen.,

din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului se va deduce durata măsurilor

preventive privative de libertate.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului vor rămâne

în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul N.R.I. împotriva Deciziei penale nr. 224/A din 30 octombrie 2009 a

Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de

familie.

Casează decizia penală

sus-menționată numai cu privire la individualizarea pedepsei.

Înlătură dispozițiile art. 33 lit.

a) și art. 34 lit. b) C. pen. și descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani și

6 luni închisoare în pedepsele componente.

- 2 ani și 6 luni închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu

aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. (1)

lit. a) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002;

- o lună închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 74 lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.

Modifică pedeapsa în sensul că o

reduce de la 2 ani și 6 luni închisoare la 1 an și 9 luni închisoare pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și a art. 74 lit. a) și c) și art. 76

alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen. contopește pedepsele, urmând ca, în final, inculpatul N.R.I. să

execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 9 luni închisoare.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 30 octombrie 2008 la 19

ianuarie 2010.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a recurentului inculpat, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul

Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi

19 ianuarie 2010.