ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3372/2011

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului

Timiș sub nr. 2477/30/2010 reclamanta B.I. a solicitat obligarea Ministerului Finanțelor

Publice la plata despăgubirilor pentru prejudiciul suferit prin deportarea sa împreună

cu familia, tatăl N.S., mama N.M. și sora N.J. în anul 1950.

În motivarea acțiunii

a arătat că în anul 1950, reclamanta și familia sa au fost luate din domiciliul

situat în localitatea B.M., județul Timiș și deportate în localitatea D., unde au

fost nevoite să locuiască în condiții precare timp de 6 ani.

Prin sentința civilă

nr. 1721/PI din 25 iunie 2010, Tribunalul Timiș a admis excepția de necompetență

teritorială și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului București.

S-a reținut în esență

că potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter

politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6

martie 1945 - 22 decembrie 1989, competența de soluționare aparține Tribunalului,

secția civilă, în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată.

În speță, persoana interesată,

respectiv reclamanta domiciliază în Australia, potrivit mențiunii din cererea de

chemare în judecată.

Conform dispozițiilor

art. 155 din Legea nr. 105/1992 „cererea va fi îndreptată, potrivit regulilor de

competență materială, la Judecătoria sectorului 1 al Municipiului București sau

la Tribunalul Municipiului București”.

Tribunalul București,

secția a III-a civilă, prin sentința civilă nr. 1677 din 03 noiembrie 2010 a admis

excepția de necompetență și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Timiș, reținând că acestei instanțe îi revine competența teritorială

exclusivă conform dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 221/2009.

Conform art. 21 C.

proc. civ. a fost înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea

soluționării conflictului negativ de competență.

Constatând că s-a ivit

un conflict negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, pentru considerentele

ce succed:

Conform mențiunilor din

cererea reclamantei adresată instanței rezultă că aceasta are domiciliul stabil

în Australia.

Reclamanta prin aceeași

cerere și-a precizat domiciliul ales în Timișoara, B-dul R.

Față de dispozițiile

art. 4 alin. (4) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic

și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945

- 22 decembrie 1989, competența de soluționare a acestor cauze aparține Tribunalului,

secția civilă, în circumscripția căruia domiciliază persoana interesată.

În speță, reclamanta își

are domiciliul în Australia, dar prin cererea de chemare în judecată a pârâtului

și-a ales domiciliul în Timișoara, B-dul R., județul Timiș, situație în care, sunt

incidente dispozițiile art. 4 alin. (4) din lege, care prevăd o competență teritorială

exclusivă, aceea a Tribunalului, secția civilă, în circumscripția căruia domiciliază

persoana interesată.

În raport de cele arătate,

constatând că între Tribunalul Timiș și Tribunalul Municipiului București s-a ivit

un conflict negativ de competență, această instanță va stabili în favoarea Tribunalului

Timiș competența soluționării acțiunii formulată de reclamanta B.I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 aprilie 2011.