ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4437/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4437/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 694 din 18 octombrie 2010, Curtea
de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios
administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, contestația în anulare promovată
de contestatorul Cabinetul Individual de Insolvență A.S., în contradictoriu
cu intimații-pârâți D.G.F.P. Tulcea și A.F.P. Tulcea - Serviciul de Inspecție
Fiscală Persoane Fizice Tulcea, împotriva deciziei nr. 368 din 07 iunie 2010 a Curții
de Apel Constanța în Dosarul nr. 1661/88/2009.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța a reținut că prin decizia nr. 368 din 07
iunie 2010, Curtea de Apel Constanța a admis recursul formulat de pârâta D.G.F.P.
Tulcea, în contradictoriu cu reclamantul Cabinetul Individual de Insolvență A.S.
și pârâta A.F.P. Tulcea - Serviciul de Inspecție Fiscală Persoane Fizice Tulcea,
modificându-se în tot, sentința civilă nr. 26 din 08 ianuarie 2010 a Tribunalului
Tulcea în sensul respingerii contestației ca nefondată.
A mai reținut Curtea
de apel că aspectele invocate în contestația în anulare, întemeiată pe dispozițiile
art. 318 alin. (1) C. proc. civ., vizează probleme ce țin de judecata pe fond
a cauzei, aspecte care însă au fost analizate de către instanța de recurs prin prisma
O.U.G. nr. 86/2006 și a modificărilor ulterioare ale acesteia.
În aceste condiții,
nefiind îndeplinite cerințele prevăzute de art. 318 alin. (1) C. proc.
civ., Curtea de Apel Constanța a respins contestația în anulare.
Împotriva deciziei
nr. 694 din 18 octombrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția comercială,
maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, irevocabilă,
contestatorul Cabinetul Individual de Insolvență A.S. a declarat recurs.
Examinând cu prioritate,
în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului,
invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată și pe cale de consecință,
va respinge recursul ca inadmisibil.
Împotriva hotărârii judecătorești
se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la
care nu se poate deroga.
Potrivit art. 320
alin. (3) C. proc. civ., „hotărârea dată în contestația în anulare este supusă acelorași
căi de atac ca și hotărârea atacată”.
În speță, decizia nr.
694 din 18 octombrie 2010 a Curții de Apel Constanța, recurată, a fost
pronunțată în soluționarea contestației în anulare, hotărâre care în baza art. 377
alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., a devenit irevocabilă și, prin aceasta, nesusceptibilă
de a fi atacată cu recurs.
Declarând recurs împotriva
unei hotărâri pronunțate în contestația în anulare de o instanță de recurs, contestatorul
nu s-a conformat condiției specifice de admisibilitate a recursului în această materie.
Apreciind ca fiind întemeiată
excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte va respinge recursul declarat
ca inadmisibil, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) raportat la art. 137
alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Cabinetul Individual de Insolvență A.S. împotriva deciziei nr. 694 din 18
octombrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și
fluvială, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 29 septembrie 2011.