ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1988/2010

Asupra recursului de

față:

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 318 din 23 aprilie

2010, Curtea de Apel Galați a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a

Curții Constituționale formulată de petentul F.M. cu soluționarea excepțiilor

de neconstituționalitate invocate.

De asemenea, a

respins ca nefondat recursul petentului F.M. împotriva încheierii de ședință

din 15 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr.

716/233/2009.

Petentul a fost

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanța a reținut că

prin încheierea de ședință din 15 decembrie 2009 Tribunalul Galați - ca

instanță de recurs în recursul petentului F.M. declarat împotriva încheierii

din 25 noiembrie 2009 a Judecătoriei Galați - a dispus înaintarea dosarului la

completul imediat următor în vederea soluționării cererii de recuzare a

membrilor completului de judecată, formulată de petentul F.M.

Împotriva acestei

încheieri petentul F.M. a declarat recurs.

La termenul din 29

ianuarie 2010 stabilită de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. 716/233/2009

pentru soluționarea recursului, petentul F.M. a ridicat excepția de

neconstituționalitate a prevederilor art. 51, 52, 171 și 173 C. proc. pen.,

cererea fiind respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din aceeași dată.

Recursul petentului

împotriva încheierii a fost respins ca tardiv prin Decizia penală nr. 911 din 9

martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Reluând judecata în

recursul declarat împotriva încheierii din 15 decembrie 2009 a Tribunalului

Galați, la termenul de judecată din 23 aprilie 201 petentul F.M. a invocat o

nouă excepție de neconstituționalitate în fața Curții de Apel Galați, respectiv

a prevederilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.

Pentru a dispune, așa

cum s-a arătat, respingerea ca inadmisibilă a acestei din urmă cereri de

sesizare a Curții Constituționale, instanța de recurs a reținut, mai întâi, că

în dosarul Tribunalului Galați în care a fost adoptată încheierea din 15

decembrie 2009 împotriva căreia petentul F.M. a declarat recursul cu a cărui

soluționare a fost învestită Curtea de Apel Galați, obiectul judecății privește

recursul aceluiași petent împotriva încheierii din 25 noiembrie 2009 a

Judecătoriei Galați prin care a fost respinsă cererea sus-numitului de sesizare

a Curții Constituționale.

Apoi, a mai reținut

că în fața instanței de recurs nu mai poate fi ridicată o excepție de

neconstituționalitate atunci când obiectul judecății în recurs îl reprezintă

verificarea legalității și temeiniciei hotărârii prin care a fost respinsă o

cerere de sesizare a Curții Constituționale.

În fine, din

istoricul cauzei - arată instanța de recurs - rezultă fără echivoc intenția

recurentului F.M. de tergiversare a soluționării cauzei.

Împotriva dispoziției

de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale

din Decizia penală nr. 318 din 23 aprilie 2010 a Curții de Apel Galați,

petentul F.M. a declarat recurs, nemotivat în scris și nesusținut oral.

Verificând hotărârea

atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în

conformitate cu prevederile art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen.,

Curtea constată că recursul nu este fondat.

Motivarea soluției de

respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale este

pertinentă și fără să aducă atingere drepturilor procesuale ale petentului,

hotărârea readuce procesul spre realizarea obiectului acestuia respectiv

soluționarea plângerii petentului F.M. formulată în temeiul art. 278

1

C. proc. pen.

Invocarea unei noi excepții de neconstituționalitate

în fața instanței de recurs, învestită cu soluționarea recursului declarat

împotriva unei hotărâri prin care a fost respinsă o altă excepție de

neconstituționalitate, este, în adevăr, inadmisibilă, atât pentru motivele

arătate prin hotărârea atacată cu recursul de față, cât și pentru că această

nouă excepție ridicată în fața instanței de control judiciar, nu are legătură

cu soluționarea cauzei.

A admite altfel,

înseamnă a accepta invocări de excepții de neconstituționalitate în cascade

deturnând reglementările normative în materie de la scopul lor, de asigurarea

controlului constituționalității legilor sau ordonanțelor ori a unor dispoziții

din legi sau din ordonanțe la folosirea acestora cu rea-credință și abuziv,

pentru împiedicarea înfăptuirii actului de justiție.

Obiectul cauzei la

instanța de fond în Dosarul nr. 716/233/2009 al Judecătoriei Galați îl

constituie plângerea formulată, printre alții, de petentul F.M., conform art.

278

1

C. proc. pen., împotriva Rezoluției nr. 205/P/2008 din 21

noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați.

Abuzând de

reglementările instituite prin Legea nr. 47/1992, petentul F.M. a invocat,

succesiv, la instanța de fond și în recursurile aflate pe rolul Tribunalului

Galați și Curții de Apel Galați, excepții de neconstituționalitate ale unor

dispoziții din legi care nu au legătură cu soluționarea obiectului cauzei,

vădit în scopul tergiversării judecății.

Față de cele ce

preced, recursul petentului F.M. urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de petentul F.M. împotriva Deciziei penale nr. 318

din 23 aprilie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă recurentul

petiționar la 160 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 19 mai 2010.