ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3179/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 116 din 19 aprilie 2010, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de H.C. (deținut în Penitenciarul J.) privind Sentința penală nr. 256 din 17 octombrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 5184/2/2008, definitivă prin Decizia penală nr. 196 din 22 ianuarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Revizuentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 RON din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 RON se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin Sentința penală nr. 256 din 17 octombrie 2008, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca tardiv formulată plângerea petentului H.C. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 248/P/2007 din 4 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în temeiul dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. Hotărârea a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 196 din 22 ianuarie 2009 a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul petiționarului fiind respins ca nefondat. Examinând cererea de revizuire, instanța de fond a constatat că aceasta este inadmisibilă întrucât este îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, pronunțată în temeiul art. 278 alin. (8) lit. a) C. proc.

pen.; s-a arătat că, în acest sens, au decis Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție prin Decizia în interesul legii nr. 17/2007, iar, pe de altă parte, că o atare hotărâre care nu rezolvă fondul cauzei, respectiv care nu constituie o soluție de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal, nu poate face obiectul căii extraordinare de atac a revizuirii, potrivit dispozițiilor art. 394 C. proc. pen. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs revizuentul H.C., solicitând admiterea cererii de revizuire. Recursul este nefondat. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin Decizia în interesul legii nr. 17/2007 că revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive, pronunțată în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc.

pen., este inadmisibilă. Hotărârea a cărei revizuire se solicită - nr. 256 din 17 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală - are ca obiect soluționarea, în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a plângerii formulate de petiționar împotriva unei rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, prin urmare nu poate fi revizuită în condițiile art. 394 C. proc. pen. De altfel, textul de lege arătat nu permite decât revizuirea hotărârilor care soluționează cauza penală pe fond, prin pronunțarea unei soluții de condamnare, achitare ori încetare a procesului penal. Soluția pronunțată în temeiul dispozițiilor art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen. nu se încadrează în categoria hotărârilor definitive prin care se rezolvă fondul cauzei, astfel că recurgerea la calea extraordinară de atac a revizuirii este inadmisibilă în acest caz.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că sentința Curții de Apel București, secția a II-a penală, este legală și temeinică, în cauză neexistând motive de casare. În baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, iar în temeiul art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen., va dispune obligarea revizuentului la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul H.C. împotriva Sentinței penale nr. 116 din 19 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul revizuent la 350 RON cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 150 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 septembrie 2010.