ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4703/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P.S., constatarea calității pârâtului de colaborator al Securității. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul a candidat pentru funcția de Primar al orașului Zlatna, județul Alba, funcție ce impune verificarea sub aspectul existenței calității de lucrător sau colaborator al Securității conform art. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 24/2008 și că din nota de constatare din 10 iunie 2008 s-a consemnat că pârâtul a fost recrutat informator al Securității în anul 1983, în timp ce era student, pentru a furniza informații despre familia la care era găzduit și despre colegii de facultate.

Prin sentința civilă nr. 3452 din 20 septembrie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, fiind investită cu soluționarea cauzei în fond după casare, a respins acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul P.S., ca nefondată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P.S., să se constate existența calității de colaborator al Securității, motivat de faptul că din cuprinsul notei de constatare din 10 iunie 2008 și din înscrisurile atașate notei de constatare rezultă că pârâtul a fost recrutat în anul 1983 ca informator al Securității, în timp ce era student, pentru a furniza informații despre persoana la care locuia în gazdă și despre colegii de facultate.

Din probele dosarului rezultă că pârâtul a făcut parte dintr-o familie încadrată în epoca respectivă în categoria de chiaburi, așa cum rezultă din evidențele fostului raion Alba. Instanța a reținut că pârâtul s-a aflat sub supraveghere în vederea recrutării, împrejurare rezultată din raportul de propunere de recrutare făcut de o persoană cu nume conspirativ C. și că din analiza notelor întocmite de pârât, atașate notei de constatare emisă de C.N.S.A.S., se constată că pârâtul, prin notele informative întocmite, se referă la activități ale persoanei la care locuia în gazdă în perioada studenției, referitoare la anumite preocupări religioase și la ascultarea postului de radio Europa Liberă. Astfel, instanța de fond a apreciat că informațiile oferite de pârât nu sunt de natură a atrage repercusiuni asupra persoanei despre care s-au dat informațiile respective prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008. Din cuprinsul materialelor, respectiv a notelor date de pârât, se reține că informațiile cuprinse în aceste note informative sunt mai degrabă de domeniul de interes al organelor de partid sau de Miliție. Având în vedere constrângerea morală justificată de situația pârâtului și a familiei acestuia și rezultată din înscrisurile depuse de către pârât, instanța a apreciat că este de înțeles că angajamentul de colaborare al acestuia i-a fost impus, iar notele informative nu au afectat drepturi și libertăți ale omului care să se circumscrie condițiilor prev. de O.U.G. nr. 24/2008. S-a reținut în considerentele hotărârii atacate faptul că nu s-a dovedit că o colaborare cu organele de Securitate ar fi fost inițiată de pârât, acesta dând note explicative către organele de securitate, fiind evidentă constrângerea morală la care a fost supus pârâtul, dată fiind situația familiei acestuia explicată mai sus și probată cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

S-a mai reținut că din înscrisurile aflate la dosar rezultă că pârâtul nu a divulgat informații care ar fi putut afecta vreo persoană cu care acesta a venit în contact în perioada verificată. Pentru considerentele expuse, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamant ca nefondată. Împotriva sentinței civile nr. 3452 din data de 20 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs în termen legal C.N.S.A.S., prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac și modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii în contencios administrativ și a constatării existenței calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe P.S., fiind îndeplinite cerințele art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare. Recurentul a învederat, prin motivele de recurs, că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea reclamantului C.N.S.A.S., în primul rând pe considerentul că ar fi existat o „constrângere morală” la care intimatul ar fi fost supus. Prima instanță a considerat că această constrângere ar fi dovedită, pe de o parte, prin faptul că bunicul intimatului și tatăl acestuia au fost persecutați de regim, iar pe de altă parte pentru că „pârâtul s-a aflat sub supraveghere în vederea recrutării”. Această susținere a primei instanțe a fost criticată, arătându-se că definiția legală a noțiunii de colaborator al Securității arată clar care sunt situațiile de excepție în care nu poate fi reținută respectiva calitate.

Legiuitorul a reglementat o situație de excepție care este, prin urmare, de strictă interpretare și aplicare. Alte condiții decât cele prevăzute cumulativ de legiuitor, s-a precizat, nu pot fi adăugate, iar textul legal nu se poate extinde și asupra altor situații decât cele expres prevăzute. Astfel, existența unor persecuții asupra tatălui și bunicului intimatului nu pot justifica faptul că acesta a colaborat în mod secret și sub protecția unui nume conspirativ, timp de 5 ani, cu Securitatea. Împrejurarea că „pârâtul s-a aflat sub supraveghere în vederea recrutării” se regăsește în absolut toate cazurile de colaborare cu Securitatea, toți informatorii aflându-se o perioadă sub supraveghere în vederea recrutării fiind la rândul lor urmăriți în dosarele fond rețea (dosarele de informatori) atât înainte de recrutare, cât și în timpul colaborării, pentru a li se verifica loialitatea.

Recurentul a arătat că în mod neîntemeiat prima instanță a considerat că victimele delațiunilor nu ar fi fost expuse în mod real unor repercusiuni din partea Securității, „sancțiunile aplicate fiind doar avertismente cu caracter contravențional”. Or, din probatoriul administrat rezultă că de la domiciliul gazdei intimatului au fost confiscate 27 de caiete, peste 10 cărți și reviste „toate cu conținut ostil”. Cinci persoane sunt „avertizate pe linie de Securitate”, în timp ce toți cei găsiți la întrunire au fost, în plus, „amendate contravențional, pe linie de Miliție”. Caracterul arbitrar al măsurilor și faptul că acestea erau tipice statului totalitar, a apreciat recurentul, este dincolo de orice dubiu.

Definiția legală a noțiunii de colaborator al Securității, a mai precizat recurentul, nu cere existența unei pluralități de informații furnizate, fiind de ajuns și un singur denunț, care să îndeplinească cele două condiții, pentru reținerea acestei calități. În cauză a formulat întâmpinare intimatul P.S., prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefundat, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate. S-a precizat, de către intimat, cu referire la sentința recurată, că aprecierile judiciare privind probatoriul administrat sunt corecte și că judecătorul fondului a reținut just că este exclusă aptitudinea demersului informativ atribuit pârâtului de a atrage repercusiunile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 împotriva persoanelor menționate în notele încriminate. S-a concluzionat de către intimat că chiar dacă există note informative ale pârâtului și un angajament de colaborare al acestuia impus ca urmare a unei constrângeri morale, justificată de situația familiei pârâtului, în lipsa concretizării consecințelor notelor informative în afectarea drepturilor și libertăților omului, nu se justifică prezumția că pârâtul a desfășurat activități care prin natura lor se circumscriu condițiilor prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008. Recursul este nefondat. Potrivit prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, cu modificările și completările ulterioare, prin colaborator al Securității se înțelege „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar.

Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor”. Pentru constatarea calității de colaborator al Securității, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) fraza I din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, se cere întrunirea a două condiții cumulative: pe de o parte, prin informațiile furnizate lucrătorilor Securității să fie denunțate activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și, pe de altă parte, aceste informații să fi vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În cauză, cum judicios și cu o motivare convingătoare și persuasivă a reținut și instanța de fond, nu sunt îndeplinite cele două condiții cumulative expres prevăzute de lege pentru constatarea calității intimatului P.S. de colaborator al Securității, întrucât informațiile furnizate organelor de securitate prin notele informative depuse de reclamantul C.N.S.A.S. (informații privitoare la preocupări religioase ale unor persoane, la anumite aspecte considerate deficitare de la locul de muncă al intimatului, etc.) nu conțin, pe de o parte, în mod esențial, referiri la activități și atitudini vădit și preponderent potrivnice regimului totalitar comunist, și, pe de altă parte, prin informațiile respective nu s-a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În aceste condiții, se reține că sentința atacată este legală și temeinică, urmând a se dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 3452 din data de 20 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 3452 din 20 septembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 13 octombrie 2011.