ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4703/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul C.N.S.A.S.

a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P.S., constatarea calității pârâtului

de colaborator al Securității.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că pârâtul a candidat pentru funcția de Primar al orașului

Zlatna, județul Alba, funcție ce impune verificarea sub aspectul existenței calității

de lucrător sau colaborator al Securității conform art. 3 lit. g) din O.U.G.

nr. 24/2008 și că din nota de constatare din 10 iunie 2008 s-a consemnat că pârâtul

a fost recrutat informator al Securității în anul 1983, în timp ce era student,

pentru a furniza informații despre familia la care era găzduit și despre colegii

de facultate.

Prin sentința civilă

nr. 3452 din 20 septembrie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, fiind investită cu soluționarea cauzei în fond după casare,

a respins acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul

P.S., ca nefondată.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin acțiunea formulată,

reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul P.S., să se constate

existența calității de colaborator al Securității, motivat de faptul că din cuprinsul

notei de constatare din 10 iunie 2008 și din înscrisurile atașate notei de constatare

rezultă că pârâtul a fost recrutat în anul 1983 ca informator al Securității, în

timp ce era student, pentru a furniza informații despre persoana la care locuia

în gazdă și despre colegii de facultate.

Din probele dosarului

rezultă că pârâtul a făcut parte dintr-o familie încadrată în epoca respectivă în

categoria de chiaburi, așa cum rezultă din evidențele fostului raion Alba.

Instanța a reținut că

pârâtul s-a aflat sub supraveghere în vederea recrutării, împrejurare rezultată

din raportul de propunere de recrutare făcut de o persoană cu nume conspirativ C.

și că din analiza notelor întocmite de pârât, atașate notei de constatare emisă

de C.N.S.A.S., se constată că pârâtul, prin notele informative întocmite, se referă

la activități ale persoanei la care locuia în gazdă în perioada studenției, referitoare

la anumite preocupări religioase și la ascultarea postului de radio Europa Liberă.

Astfel, instanța de fond

a apreciat că informațiile oferite de pârât nu sunt de natură a atrage repercusiuni

asupra persoanei despre care s-au dat informațiile respective prevăzute de art.

2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Din cuprinsul materialelor,

respectiv a notelor date de pârât, se reține că informațiile cuprinse în aceste

note informative sunt mai degrabă de domeniul de interes al organelor de partid

sau de Miliție.

Având în vedere constrângerea

morală justificată de situația pârâtului și a familiei acestuia și rezultată din

înscrisurile depuse de către pârât, instanța a apreciat că este de înțeles că angajamentul

de colaborare al acestuia i-a fost impus, iar notele informative nu au afectat drepturi

și libertăți ale omului care să se circumscrie condițiilor prev. de O.U.G. nr. 24/2008.

S-a reținut în considerentele

hotărârii atacate faptul că nu s-a dovedit că o colaborare cu organele de Securitate

ar fi fost inițiată de pârât, acesta dând note explicative către organele de securitate,

fiind evidentă constrângerea morală la care a fost supus pârâtul, dată fiind situația

familiei acestuia explicată mai sus și probată cu înscrisurile depuse la dosarul

cauzei.

S-a mai reținut că din

înscrisurile aflate la dosar rezultă că pârâtul nu a divulgat informații care ar

fi putut afecta vreo persoană cu care acesta a venit în contact în perioada verificată.

Pentru considerentele

expuse, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 2

lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și, în consecință, a respins acțiunea formulată de

reclamant ca nefondată.

Împotriva sentinței civile

nr. 3452 din data de 20 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs în termen

legal C.N.S.A.S., prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac și

modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii în contencios

administrativ și a constatării existenței calității de colaborator al Securității

în ceea ce-l privește pe P.S., fiind îndeplinite cerințele art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Recurentul a învederat,

prin motivele de recurs, că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea reclamantului

C.N.S.A.S., în primul rând pe considerentul că ar fi existat o „constrângere morală”

la care intimatul ar fi fost supus. Prima instanță a considerat că această constrângere

ar fi dovedită, pe de o parte, prin faptul că bunicul intimatului și tatăl acestuia

au fost persecutați de regim, iar pe de altă parte pentru că „pârâtul s-a aflat

sub supraveghere în vederea recrutării”. Această susținere a primei instanțe a fost

criticată, arătându-se că definiția legală a noțiunii de colaborator al Securității

arată clar care sunt situațiile de excepție în care nu poate fi reținută respectiva

calitate. Legiuitorul a reglementat o situație de excepție care este, prin urmare,

de strictă interpretare și aplicare. Alte condiții decât cele prevăzute cumulativ

de legiuitor, s-a precizat, nu pot fi adăugate, iar textul legal nu se poate extinde

și asupra altor situații decât cele expres prevăzute. Astfel, existența unor persecuții

asupra tatălui și bunicului intimatului nu pot justifica faptul că acesta a colaborat

în mod secret și sub protecția unui nume conspirativ, timp de 5 ani, cu Securitatea.

Împrejurarea că „pârâtul s-a aflat sub supraveghere în vederea recrutării” se regăsește

în absolut toate cazurile de colaborare cu Securitatea, toți informatorii aflându-se

o perioadă sub supraveghere în vederea recrutării fiind la rândul lor urmăriți în

dosarele fond rețea (dosarele de informatori) atât înainte de recrutare, cât și

în timpul colaborării, pentru a li se verifica loialitatea.

Recurentul a arătat că

în mod neîntemeiat prima instanță a considerat că victimele delațiunilor nu ar fi

fost expuse în mod real unor repercusiuni din partea Securității, „sancțiunile aplicate

fiind doar avertismente cu caracter contravențional”. Or, din probatoriul administrat

rezultă că de la domiciliul gazdei intimatului au fost confiscate 27 de caiete,

peste 10 cărți și reviste „toate cu conținut ostil”. Cinci persoane sunt „avertizate

pe linie de Securitate”, în timp ce toți cei găsiți la întrunire au fost, în plus,

„amendate contravențional, pe linie de Miliție”. Caracterul arbitrar al măsurilor

și faptul că acestea erau tipice statului totalitar, a apreciat recurentul, este

dincolo de orice dubiu. Definiția legală a noțiunii de colaborator al Securității,

a mai precizat recurentul, nu cere existența unei pluralități de informații furnizate,

fiind de ajuns și un singur denunț, care să îndeplinească cele două condiții, pentru

reținerea acestei calități.

În cauză a formulat întâmpinare

intimatul P.S., prin care s-a solicitat respingerea recursului ca nefundat, cu consecința

menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate. S-a precizat, de către intimat,

cu referire la sentința recurată, că aprecierile judiciare privind probatoriul administrat

sunt corecte și că judecătorul fondului a reținut just că este exclusă aptitudinea

demersului informativ atribuit pârâtului de a atrage repercusiunile prevăzute de

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 împotriva persoanelor menționate în notele

încriminate. S-a concluzionat de către intimat că chiar dacă există note informative

ale pârâtului și un angajament de colaborare al acestuia impus ca urmare a unei

constrângeri morale, justificată de situația familiei pârâtului, în lipsa concretizării

consecințelor notelor informative în afectarea drepturilor și libertăților omului,

nu se justifică prezumția că pârâtul a desfășurat activități care prin natura lor

se circumscriu condițiilor prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

securității, cu modificările și completările ulterioare, prin colaborator al Securității

se înțelege „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum

note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității,

prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar

comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale

de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare

de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru

care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator

al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau

aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la

data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere

de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator

al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte

persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui

spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității,

coordonau activitatea informatorilor”.

Pentru constatarea calității

de colaborator al Securității, în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) fraza I din

O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, se cere întrunirea

a două condiții cumulative: pe de o parte, prin informațiile furnizate lucrătorilor

Securității să fie denunțate activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar

comunist și, pe de altă parte, aceste informații să fi vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului. În cauză, cum judicios și cu o motivare

convingătoare și persuasivă a reținut și instanța de fond, nu sunt îndeplinite cele

două condiții cumulative expres prevăzute de lege pentru constatarea calității intimatului

P.S. de colaborator al Securității, întrucât informațiile furnizate organelor de

securitate prin notele informative depuse de reclamantul C.N.S.A.S. (informații

privitoare la preocupări religioase ale unor persoane, la anumite aspecte considerate

deficitare de la locul de muncă al intimatului, etc.) nu conțin, pe de o parte,

în mod esențial, referiri la activități și atitudini vădit și preponderent potrivnice

regimului totalitar comunist, și, pe de altă parte, prin informațiile respective

nu s-a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În aceste condiții, se

reține că sentința atacată este legală și temeinică, urmând a se dispune, în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului

declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 3452 din data de 20 septembrie

2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ

și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.N.S.A.S. împotriva sentinței civile nr. 3452 din 20 septembrie 2010 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 13 octombrie 2011.