ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3664/2011

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin Sentința penală nr. 44 din 17 martie 2011, Tribunalul Călărași în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. și art. 74 - 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul V.A.I. la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 1 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. și art. 74 - 76 C. pen. a condamnat pe aceiași inculpat la 200 RON amendă penală. În baza art. 33 lit. a) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare și un an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a sentinței și până la terminarea executării pedepsei. S-a menținut starea de arest a inculpatului și conform art. 88 C. pen. s-a dedus prevenția de la 13 noiembrie 2010 la zi. S-a admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă L.S. și luând act și de acordul inculpatului, acesta a fost obligat către partea civilă la plata sumei de 5000 RON daune materiale și la 15.000 RON daune morale. S-a admis cererea de despăgubiri formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență Călărași și a fost obligat inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 3995,89 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare.

S-a admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan București și a fost obligat inculpatul către această parte civilă la plata sumei de 6374.01 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare. În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială în folosul statului a briceagului folosit de către inculpat la săvârșirea infracțiunii sau a contravalorii acestuia în sumă de 20 RON. A fost obligat inculpatul la 810 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 400 de RON reprezentând onorariu apărător oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în după amiaza zilei de 12 noiembrie 2010, inculpatul V.A.I., împreună cu prietenii săi - martorii B.A.N., O.C.

și C.J. au mers la barul aparținând SC D.I. din satul Vărăști, unde au consumat băuturi alcoolice. De precizat că inculpatul avea asupra sa un cuțit (cuțitul pe care îl va folosi în aceeași seară pentru înjunghierea părții vătămate L.S.), apărarea acestuia fiind că, în momentul în care a plecat de la muncă, s-a grăbit și nu s-a mai schimbat de haine, cuțitul rămânând asupra sa. În satul Vărăști au existat unele persoane nemulțumite de faptul că le-au fost tăiate roțile de la biciclete, persoana bănuită fiind inculpatul V.A.I. Ulterior, persoanele sus-menționate s-au deplasat la barul aparținând SC C. SRL, loc unde s-au întâlnit cu martorii G.I.A., M.F., M.N., T.V. și I.I. În jurul orelor 19:30, martorul B.A.N.

a primit un telefon, astfel că l-a rugat pe martorul T.V. să-l ducă pe el și pe V.A.I. în satul Vărăști Ia barul SC D.I. SRL, fiind însoțit de M.F. și M.N. Inculpatul V.A.I. și martorul B.A.N. au fost lăsați la barul sus-menționat, ceilalți revenind în comuna Dorobanțu. La scurt timp, la barul SC C. SRL din comuna Dorobanțu au revenit inculpatul cu martorul B. fiind aduși de martorul D.C.D. Aici, martorul B. a spus tuturor că inculpatul V.A.I. tocmai îl bătuse pe martorul T.G. Persoanele menționate mai sus și-au luat de băut și s-au așezat pe terasa barului în jurul mesei din stânga ușii de acces în bar. Partea vătămată L.S. s-a întâlnit în acea seară, în satul Vărăști, la barul SC B. SRL ca prieteni!

sau C.G., l.M. și G.C., unde au stat până la închidere orele 22:00, după care toți patru s-au deplasat în comuna Dorobanțu la barul SC C. SRL. De precizat că, în urmă cu aproximativ o săptămână, inculpatul V.A.I. îl bătuse pe nepotul părții vătămate, respectiv numitul T.V., iar în momentul în care aflat și despre incident, partea vătămată l-a sunat pe inculpat pentru a-i cere să îl lase în pace pe nepot, însă inculpatul i-a dat telefonul prietenului sau B.A.N. care a început să-i adreseze cuvinte jignitoare părții civile. Ajungând la barul SC C. SRL, partea vătămată împreună cu prietenii săi și-au comandat câte o bere și s-au așezat la masa situată în dreapta terasei. Martorul C.G. împreună cu inculpatul au mers la autoturismul martorului unde au discutai de o vânătoare.

La un moment dat, partea vătămată s-a dus la martorul B. să-i ceară socoteală cu privire la limbajul avut la telefon, iar după discuții contradictorii aceștia au început să se îmbrâncească, cei doi fiind despărțiți de martorii C.G. și G.C. După momentul în care cei doi au fost despărțiți, a intervenit și inculpatul V.A.I. care, la rândul său, a început să se lupte cu partea vătămată, prinzându-se reciproc într-o încleștare a brațelor. La un moment dat, inculpatul V.A.I. a îmbrâncit mai tare pe partea vătămată care s-a dat un pas mai în spate, ocazie cu care inculpatul a scos cuțitul pe care-l avea asupra sa și l-a înfipt în abdomenul părții vătămate, după care, trecând pe lângă aceasta, i-a înfipt din nou cuțitul în zona rinichilor, fugind apoi imediat de la locul faptei.

Prietenii părții vătămate au anunțat evenimentul la numărul de urgențe 112, iar un echipaj al Serviciului Ambulanță a transportat partea vătămată la Spitalul Județean Călărași, unde aceasta a fost supusă unei intervenții chirurgicale. Partea vătămată a fost internată cu diagnosticul: „Plagă înjunghiată abdominală penetrantă regiunea ombilicală cu eviscerație cu anse intestin subțire. Plagă jejunală. Plagă de mezenter semiperitoneu masiv. Plagă înjunghiată regiunea lombară stânga. Șoc hemoragic. Hematom perirenal stâng". Partea vătămată a fost internată la Spitalul Județean de Urgență Călărași în perioada 12 noiembrie - 17 noiembrie 2010 fiind apoi transferată la Spitalul Sf. Ioan din București unde a fost internată în perioada 17 noiembrie - 29 noiembrie 2010. Conform raportului medico-legal din 18 ianuarie 2011 al S.M.L.

Călărași, partea vătămată necesită 25 - 30 zile îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, leziunile de violență punând în pericol viața victimei. După ce a plecat de la locul săvârșirii faptei, inculpatul V.A.I. s-a deplasat la domiciliu unde, pentru a putea înscena o eventuală legitimă apărare, s-a tăiat singur cu cuțitul pe coapsa stângă, s-a zgâriat cu același cuțit pe abdomen și și-a tăiat bluza, după care, la scurt timp a fost sunat de prietenul său B. (vecin cu inculpatul), s-a deplasat la domiciliul martorului, acesta din urmă informându-l că partea vătămată a fost transportată la spital. Văzând leziunile autoprovocate ale inculpatului, martorul B. l-a îndrumat să meargă la spital, astfel că l-au sunat pe martorul G.I.A., prieten cu cei doi, care deține autoturism, după care toți trei s-au deplasat la Spitalul Județean de Urgență Călărași unde l-au lăsat pe inculpat.

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul V.A.I. a recunoscut săvârșirea faptelor încercând în același timp o ameliorare a situației în care se afla, precizând că a intervenit între bătaia dintre partea vătămată și martorul B., timp în care partea vătămată a început să-l lovească cu pumnii și cu picioarele, după care, jos fiind, au început să-l lovească și prietenii acestuia, moment în care s-a ridicat, a scos briceagul pe care-l avea asupra sa și l-a lovit pe L.S. de două ori, apoi a fugit direct acasă, precizând că a lovit partea vătămată de teamă. Cu privire la briceag, a arătat că a uitat să-l lase la locul de muncă, fiind grăbit, iar cu privire la leziunile autoprovocate a precizat că a făcut acest lucru fiind enervat și deprimat.

Partea vătămată a arăta că între el și B. a izbucnit un conflict, începând să se îmbrâncească, fără să se lovească, însă au intervenit prietenii lor care i-au despărțit, precizând că inculpatul nu a intervenit în acei conflict pentru că nu se afla acolo. A arătat că, în momentul în care încerca să se elibereze din strânsoarea prietenilor săi, a venit inculpatul care, fără să zică nimic, l-a înțepat în spate, au căzut amândoi jos, fiind despărțiți de prieteni, iar în momentul când inculpatul s-a ridicat de jos i-a mai aplicat o lovitură cu cuțitul în abdomen, după care a fugit. A mai arătat că apreciază că dacă inculpatul nu ar fi intervenit, conflictul dintre el și martorul B. s-ar fi încheiat atunci fără vătămări, precizând totodată că știa că inculpatul obișnuia să poarte cuțit asupra sa, întrucât i-a arătat de mai multe ori un briceag.

Martorii C.G., l.M. și G.C. au confirmat situația descrisă mai sus, pretinzând că au văzut când, după conflictul menționat, inculpatul a lovit partea vătămată de două ori după care a fugit. Persoanele din grupul inculpatului au dat declarații evazive, în sensul că martorul O.C. a spus că nu a văzut dacă se îmbrânceau, nu a văzut și nici nu cunoaște dacă partea vătămată a fost înjunghiată. Martorul C.J. a declarat că a văzut conflictul dintre partea vătămată și martorul B., după care a văzut că partea vătămată a început să se lovească cu inculpatul, la un moment dat inculpatul a fugit, fără să vadă ce s-a întâmplat. Martorul T.V. a precizat că partea vătămată a avut o discuție contradictorie cu B., dar nu a văzut cu ce a lovit partea vătămată.

Martorii G.I.A. și D.M., au spus că după izbucnirea conflictului au plecat din locul respectiv. Martorul B.A.N. a declarat că a văzut conflictul dintre cei doi, a văzut că n-au *iuc.t ă bătaie, lovindu-se amândoi cu pumnii, căzând jos, după care s-au ridicat, iar inculpatul a fugit în stradă, negând că inculpatul i-ar fi spus că s-a tăiat singur, negând și faptul că briceagul folosit de inculpat s-a aflat la el. Martorii M.F., M.N., B.I. și I.I. au refuzat să dea amănunte despre împrejurările comiterii faptelor, arătând că nu au văzut ce s-a întâmplat. În ședința publică din 10 martie 2011; audiat fiind, inculpatul a precizat că dorește ca judecata să se - 4:ac£ v? pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaște și le însușește, înțelegând să beneficieze de prevederile art. 320 1 C. proc.

pen. Față de această situație, instanța a constatat că, în drept, fapta inculpatului I.A.l. care, la data de 12 noiembrie G.I.G. în timp ce se afla pe terasa barului SC C. SRL om localitatea Dorobanțu, a înjunghiat-o pe partea vătămată L.S., în două rânduri, în zona abdominală și lombară, cu un briceag pe care-l purta asupra sa, punând astfel în pericol viața victimei, constituie elementele infracțiunii prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. și art. 1 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 rep.

La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere circumstanțele reale în care s-a săvârșit fapta modalitatea și împrejurările comiterii acesteia (pe fondul consumului de alcool, leziunile punându-i în primejdie viața), circumstanțele personale ale inculpatului care a avut o atitudine de recunoaștere a faptei, înțelegând consecințele produse, fără antecedente penale, regretând cele întâmplate, apreciind că faptele s-au putut întâmpla și datorită consumului de alcool, solicitând în același timp ca executarea pedepsei să se facă în regim de detenție, fiind de acord și cu despăgubirea părților civile în cuantumurile solicitate, precum și criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen.

Față de aceste circumstanțe, instanța a apreciat că o pedeapsă de 3 ani închisoare cu executare în regim de detenție este suficientă pentru atingerea dublului scop al pedepsei, coercitiv-educativ. B. Împotriva acestei sentințe, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei acordări a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74, 76 C. pen.

Prin Decizia penală nr. 154 din 17 mai 2011 a Curții de Apel București, secția l penală, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călărași împotriva Sentinței penale nr. 44 din 17 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Călărași, s-a desființat, în parte, pe latură penală, sentința penală apelată și rejudecând: s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară de 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în pedepsele componente care au fost repuse în individualitatea lor; s-a majorat pedeapsa principală aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplic.

art. 320 1 C. proc. pen., de la 3 ani la 5 (cinci) ani închisoare, prin înlăturarea disp. art. 74 - 76 C. pen. și de la 200 RON amendă penală la 6 luni închisoare, pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, precum și starea de arest a inculpatului, computându-se prevenția la zi. Pentru a decide în acest sens, instanța de apel a reținut că, în mod nejustificat, instanța de fond i-a acordat inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 - 76 C. pen., fără a lua în considerare leziunile extrem de grave suferite de partea vătămată, leziuni care i-au pus viața în primejdie, aceasta fiind salvată numai datorită promptitudinii și profesionalismului medicilor.

Instanța de apel a mai reținut că instanța de fond a minimalizat și infracțiunea de port ilegal de cuțit în loc public de către inculpat, în considerentele soluției nefăcând vorbire despre această faptă deși inculpatul a și utilizat în concret arma albă la înjunghierea părții vătămate, iar pedeapsa amenzii penale de 200 RON are caracter simbolic și nu de sancțiune penală. Având în vedere și împrejurarea că, după săvârșirea faptei, inculpatul și-a provocat sieși răni pentru a invoca faptul că a săvârșit fapta în legitimă apărare, precum și faptul că lipsa antecedentelor penale nu poate fi reținută cu titlu de circumstanță atenuantă, instanța de apel a reținut că se impune cu necesitate înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 - 76 C. pen.

pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina inculpatului și aplicarea unei pedepse ferme, direct proporțională cu periculozitatea manifestată concret de către inculpat, atât pentru prevenție socială cât și pentru educarea inculpatului. C. Împotriva acestui caz în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei ce i-a fost aplicată, cu motivarea că a dat dovadă de sinceritate încă din primul moment al anchetei, recunoscând și regretând comiterea faptei și fiind de acord cu despăgubirea părții vătămate cu sumele solicitate de aceasta, iar privitor la portul cuțitului a arătat că acest fapt din împrejurări că nu apucase să-și schimbe hainele de lucru, iar cuțitul este un instrument indispensabil muncii sale, fiind angajat al unei societăți.

Examinând decizia recurată prin dispoziția de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., iar Curtea constată că recursul este nefondat.

Astfel, Înalta Curte apreciază că instanța de apel, pe baza situației de fapt corect reținute de prima instanță la data de 22 noiembrie 2010, în timp ce se afla pe terasa barului SC C. SRL din localitatea Dorobanțu, inculpatul a înjunghiat pe partea vătămată L.S., în două rânduri, în zona abdominală și punându-i astfel în pericol viața - a procedat la o justă individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, al cărei cuantum a fost stabilit ținând seama de leziunile grave; (...) de împrejurarea că inculpatul a utilizat o armă albă la înjunghiere; că, după săvârșirea faptei, inculpatul și-a provocat singur răni pentru a putea invoca faptul că a săvârșit fapta în legitimă apărare precum și de faptul că lipsa antecedentelor penale nu constituie - autorii o circumstanță atenuantă; or, raportat la toate aceste aspecte, (...).

Totodată, în baza propriului examen Înalta Curte apreciază că solicitarea inculpatului de a i se reduce pedeapsa, este nejustificată, întrucât în raport de împrejurările și modalitatea în care a fost comisă fapta, așa cum a fost descrisă mai sus, de gravitatea acesteia, instanța de apel a dozat corespunzător cuantumul pedepsei aplicate orientând-o doar cu puțin peste minimul special prevăzut de lege după reducerea potrivit dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., ținând seama totodată și de datele ce caracterizează persoana inculpatului care, deși este relativ tânăr, a avut o poziție sinceră și este necunoscut cu antecedente penale, nu prezentă garanțiile unei conduite care să permite instanței să dea dovada de o mai mare clemență.

Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge recursul formulat de inculpat ca nefondat, constatând că pedeapsa aplicată de instanța de apel este bine dozată și nu se justifică modificarea acesteia, întrucât, prin cuantumul și modalitatea de executare, este aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale. Conform dispozițiilor art. 385 16 alin. (2) C. proc. pen. se va computa durata arestării preventive, la zi iar în baza art. 192 alin. (2) din același cod recurentul-inculpat va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.A.I. împotriva Deciziei penale nr. 154 din 17 mai 2011 a Curții de Apel București, secția penală. Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului V.A.I., durata inclusă arestării preventive de la 13 noiembrie 2010 la 19 octombrie 2011. Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parțial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă Pronunțată în ședință publică, azi 19 octombrie 2011. Procesat de GGC - NN