ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2097/2011

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Sentința comercială nr. 1542/C/2009 Tribunalul Sibiu a

respins cererea de repunere pe rol a cauzei după dezbaterile din 24 octombrie

2009, iar pe fond a fost respinsă acțiunea comercială formulată de reclamanta

SC A. SRL Miercurea Ciuc, prin care a solicitat obligarea pârâtei SC B.T.S. SA

Sibiu la plata sumei de 134.360,9 RON reprezentând: 41.325,91 RON rest de plată

din factura nr. 8996233 din 19 februarie 2007; 10.259,57 RON rest de plată din

factura nr. 8996240 din 26 martie 2007; 69.328 RON reprezentând penalități de

întârziere de 0,3%/zi de întârziere calculate până la data introducerii

acțiunii și până la plata efectivă a creanței începând cu 18 decembrie 2006;

5.332,42 RON dobânzi legale calculate începând cu 18 decembrie 2006 până la

data introducerii acțiunii și până la plata efectivă a creanței; 8.515 RON

reprezentând profit nerealizat pentru realizarea celui de-al doilea foraj cu

cheltuieli de judecată aferente.

Pentru a pronunța această soluție

prima instanță a reținut că părțile au încheiat contractul de prestări de

servicii nr. 32 din 29 septembrie 2006 având ca obiect obligația reclamantei SC

A. SRL, în calitatea sa de executant, de a efectua două foraje pentru

alimentarea cu apă la o adâncime de aproximativ 90 m, în localitatea Sibiu, pe

locul indicat de către beneficiarul pârât SC B.T.S. SA. Părțile au convenit de

comun acord ca lucrările să fie executate în anumite condiții tehnice de

execuție cu precizarea că dimensionarea lucrărilor se va face după carotajul

geofizic, iar adâncimea finală a puțului va fi aprobată de beneficiarul SC

B.T.S. SA prin act adițional, că în ciuda dispozițiilor contractuale,

reclamanta a emis unilateral un act adițional la contractul de prestări

servicii nr. 32 din 29 septembrie 2006 act adițional nedatat, prin care a

modificat clauzele contractului. Astfel, la art. 1 din actul adițional

reclamanta a trecut prevederea potrivit căreia adâncimea acceptată de către

ambele părți pentru fiecare foraj va fi de 180 ml., cu mențiunea că aceasta

este în concordanță cu carotajul geofizic interpretat și prezentat

beneficiarului. Tot prin același act adițional și contrar dispozițiilor finale

contractuale, reclamanta a modificat unilateral prin art. 2 și termenele de

execuție convenite de părți prin contract. Potrivit art. 2 din actul adițional

reclamanta a stabilit termenul de execuție pentru primul foraj 5 decembrie

contractuale, reclamanta executant, a emis factura nr. 8996233 din 19 februarie

2007 în sumă de 41.325,91 RON și factura nr. 8996240 din 26 martie 2007 în sumă

de 10.259,57 RON folosind la calcul 180 ml., fără să existe acceptul pârâtei

beneficiare în acest sens, potrivit clauzelor contractuale.

Împotriva acestei soluții a declarat

apel reclamanta SC A. SRL solicitând schimbarea în tot a sentinței în sensul

admiterii acțiunii sale așa cum a fost formulată.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială, prin Decizia nr. 103A din 5 noiembrie 2010 a admis apelul declarat

de reclamanta SC „A." SRL Miercurea Ciuc, a schimbat sentința atacată în

sensul că a obligat pe pârâta SC „B.T.S." SA Sibiu să plătească

reclamantei suma de 51.582,48 RON cu titlu de preț al lucrărilor efectuate și

suma de 51.585,48 RON penalități de întârziere și a respins în rest acțiunea

reclamantei, obligând pe pârâta intimată SC „B.T.S." SA Sibiu să plătească

apelantei suma de 33.283,63 RON cheltuieli de judecată în ambele instanțe.

În pronunțarea acestei decizii

instanța de control judiciar a reținut, în esență, că instanța de fond a interpretat

și aplicat greșit legea părților la situația de fapt dedusă din derularea

raporturilor juridice existente în speță dovedite prin probatoriul administrat.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs pârâta SC B.T.B. SA Sibiu solicitând instanței să admită recursul, în

temeiul art. 304 pct. 4, 8, 9 C. proc. civ. raportat la art. 312 teza a treia

C. proc. civ., să modifice dispozițiile Deciziei comerciale nr. 130/A/2010 a

Curții de Apel Alba Iulia și să mențină ca temeinică și legală sentința

apelată, cu cheltuieli de judecată conform art. 274 C. proc. civ.

Recurenta își subsumează global criticile motivelor

de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 4, 8 și 9 C. proc. civ.

argumentația adusă de recurentă în sprijinul acestora vizând în realitate aspecte

de netemeinicie ale deciziei atacate, respectiv derularea raporturilor

contractuale dintre părți, executarea defectuoasă de către executant a

lucrărilor de forare a două puțuri alimentare, corespondența purtată între

părți, finalitatea forajului și a lucrării executate, deficiențele tehnice de

executare a lucrărilor, nerealizarea debitului convenit contractual de 22

M3/oră, nerespectarea contractului privind înlocuirea documentelor și

convocarea beneficiarei, nerespectarea termenului de execuție, neexigibilitatea

obligațiilor de plată a lucrărilor, neaprobarea limpidității apei prelevate și

a normelor de prelevare, respectiv tardivitatea depunerii probelor prelevate

spre analiza de laborator. Recurenta redă conținutul clauzelor contractuale la

care aceste critici se referă făcând totodată trimitere la modul defectuos în

care expertul a procedat la prelevarea probelor.

Este de observat că deși recurenta

și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 4, 8 și 9 C. proc. civ.,

criticile invocate nu pot fi subsumate acestor motive de nelegalitate. În

concret, recurenta nu a dezvoltat motivele invocate, conform cerințelor art.

302

1

lit. c) C. proc. civ., ci a prezentat situații de fapt, a redat

clauze contractuale și și-a exprimat opinia cu privire la probatoriul

administrat. Simplele nemulțumiri ale părții, cu privire la aspectele care au

format convingerea instanței de fond și apel, fără precizarea relevanței pe

care acestea le au față de fondul pricinii, nu pot face obiectul analizei

instanței de recurs, în raport de dispozițiile art. 304 C. proc. civ. și de

dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care statuează asupra obiectului

recursului.

Constatând că recurenta nu s-a

conformat obligației prevăzută de art. 302

1

alin. (1) lit. c) C.

proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea

nulității motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, înalta Curte va aplica

cererii de recurs sancțiunea nulității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs

formulată de recurenta-pârâtă SC B.T.S. SA SIBIU împotriva Deciziei nr. 130/A

din 5 noiembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială

conform art. 302

1

alin. (1) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 31 mai 2011.