ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 329/2012

Deliberând asupra recursului civil

de față, în condițiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:

Curtea de Apel Constanța, secția civilă,

minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, prin decizia civilă nr.

167 din 22 iunie 2009 a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta B.A.

împotriva sentinței nr. 1749 din 13 septembrie 2006 pronunțată de Tribunalul

Constanța, secția civilă, având ca obiect despăgubirile solicitate de

reclamanta Curtea de Conturi a României, reprezentând contravaloarea

îmbunătățirilor și investițiilor aduse imobilului retrocedat pârâtei, situat în

Constanța, b-dul Ferdinand, județul Constanța.

Împotriva deciziei a declarat recurs

pârâta, a cărui judecată a fost suspendată la 25 octombrie 2010 în temeiul

dispozițiilor art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., urmare a decesului

pârâtei B.A. la 26 mai 2009.

Cauza a fost repusă pe rol, din

oficiu, la 10 noiembrie 2011 în vederea discutării perimării cererii de recurs.

Înalta Curte, analizând excepția,

reține că în pricină a intervenit perimarea recursului pentru argumentele ce

succed.

Potrivit dispozițiilor art. 248 C.

proc. civ. „orice cerere de … recurs se perimă de drept … dacă a rămas în

nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când

actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu”.

Conform art. 250 alin. (2) C. proc.

civ., cursul perimării este suspendat timp de 3 luni, în cazurile prevăzute de art.

243 C. proc. civ., de la data când s-au petrecut faptele care au prilejuit

suspendarea judecății, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 6 luni

ale termenului de perimare.

În cauză, suspendarea procesului a

fost determinată de chiar moartea părții, așa încât art. 250 alin (2) C. proc.

civ. este fără aplicare. Această concluzie se impune deoarece suspendarea

perimării de trei luni este recunoscută numai dacă moartea părții a intervenit

în cele din urmă 6 luni ale termenului de perimare.

Înalta Curte, reținând că pricina a

rămas în nelucrare mai mult de un an de la data suspendării pricinii, că actul

de procedură - depunerea certificatului de moștenitor și a indicării succesorilor,

precum și cererea de continuare a judecății formulate de succesorii-pârâți, nu urma

să fie îndeplinit din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 248 și art. 252 alin

(1) C. proc. civ., va constata perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat

de pârâții T.D. și T.D.A. (moștenitori ai defunctei B.A.) împotriva deciziei nr.

167/ C din 22 iunie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și

familie, litigii de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 ianuarie 2012.