ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2528/2012

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 1039 din 29 mai 1992, Curtea Supremă de

Justiție, secția civilă a respins recursul extraordinar declarat de Procurorul

General, împotriva deciziei nr. 226 din 20 martie 1990 a Tribunalului Județean

Constanța.

Împotriva acestei decizii, A.I. a

formulat cerere de revizuire.

Înalta Curte de Casație și Justiție

la termenul din 15 martie 2011 constatând lipsa nejustificată a părților, a

dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C.

proc. civ.

Datorită faptului că, până la data

de 15 martie 2012, nici una dintre părți nu a solicitat repunerea cauzei pe rol

și nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casație și

Justiție a repus cauza pe rol, a fixat termen, cu citarea părților, pentru a se

discuta dacă operează perimarea cererii, în temeiul art. 248 (1) C. proc. civ.

Pentru a proceda astfel, instanța a avut

în vedere următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin.

(1) C. proc. civ., „orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel,

recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de

drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții

timp de un an” iar potrivit art. 249 C. proc. civ. perimarea se întrerupe prin

îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de

către partea care justifică interes.

Având în vedere și prevederile

dispozițiilor art. 250 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cursul

perimării este suspendat atâta timp cât dăinuiește suspendarea judecării,

pronunțată de instanță în cazurile prevăzute de art. 244, dacă suspendarea nu

este cauzată de lipsa de stăruință a părților în judecată. Astfel, după

încetarea împrejurărilor care au determinat suspendarea, cursul perimării va

continua de la punctul la care s-a oprit, incluzându-se și timpul scurs

înaintea suspendării.

Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte

de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea, astfel cum

sunt prevăzute în art. 249 și art. 251 C. proc. civ., urmează a se face

aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce privește solicitarea

revizuentului de a fi sesizată Curtea de Justiție a Uniuni Europene pentru a se

pronunța în materie, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.

Cererea de sesizare a Curții de

Justiție a Uniunii Europene (fostă C.J.C.E.) se face numai în situația în care,

în cursul unul litigiu aflat pe rol, se pune problema interpretării sau validității

unei norme comunitare.

Prin urmare, instanța națională este

cea care stabilește relevanța dreptului comunitar pentru soluționarea

litigiului aflat pe rol și dacă cererea de adresare a unei întrebări

preliminare este sau nu necesară.

Înalta Curte reține că, în materie,

Curtea de Justiție a recunoscut instanțelor naționale o marjă largă de

apreciere a relevanței unei hotărâri preliminare, iar instanței naționale îi

revine obligația de a înainta o cerere preliminară doar atunci când consideră

că există dubii în legătură cu aplicarea sau interpretarea unei norme

comunitare.

Întrebarea ce se poate adresa de

instanța națională vizează exclusiv probleme de interpretare, validitate sau

aplicare a dreptului comunitar, iar nu aspecte legate de dreptul național sau

elemente particulare ale speței deduse judecății.

Din actele și lucrările dosarului rezultă

că revizuentul nu a formulat o veritabilă cerere de sesizare a Curții de

Justiție a Uniunii Europene, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute

de art. 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

În consecință, pentru considerentele

arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 252 C. proc. civ., Înalta Curte

va constata perimată cererea de revizuire formulată de A.I., împotriva deciziei

nr. 1039 din 29 mai 1992 a Curții Supreme de Justiție, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de revizuire

formulată de A.I., împotriva deciziei nr. 1039 din 29 mai 1992 a Curții Supreme

de Justiție, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 22 mai 2012.