ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2988/2011

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 1282 din 3 martie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat de reclamantul R.G.D. împotriva sentinței nr. 3003 din 22 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a casat sentința atacată, a admis cererea formulată de reclamant și a suspendat actul administrativ privind neacordarea celui de-al 13-lea salariu, potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004. Pentru a pronunța această soluție, Înalta Curte a reținut că obiectul acțiunii l-a constituit suspendarea executării notei întocmite de D.R.U.

și D.E.B. aprobată de Președintele C.N.P.A.S. (în prezent C.N.P.P.) din 3 februarie 2010, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată. S-a apreciat de către instanța de control judiciar că instanța de fond, ținută fiind de dispozițiile art. 14 sus-menționate, avea obligația să analizeze cele două condiții cumulative, cazul bine justificat și prevenirea unei pagube iminente, în vederea pronunțării asupra cererii, însă judecătorul fondului nu a analizat niciuna dintre condițiile necesare pentru suspendarea actului administrativ, ci și-a motivat soluția din perspectiva dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, considerând că se pronunță asupra fondului cauzei.

S-a arătat că soluția este greșită deoarece nu s-a analizat aparența de nelegalitate, ci s-a prejudecat fondul cererii, dar s-a reținut că din perspectiva dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, cererea este întemeiată. Înalta Curte a apreciat că prin pronunțarea unei sentințe asupra fondului cauzei, chiar dacă aceasta nu este irevocabilă, se face dovada deplină a îndeplinirii condiției cazului bine justificat cerută de art. 14, astfel încât analizarea celorlalte motive este de prisos, iar în ceea ce privește paguba iminentă, lipsirea de suma de bani cuvenită recurentului este evidentă datorită emiterii unui act a cărui aparență de nelegalitate este dovedită.

Instanța de control judiciar a admis recursul, a casat sentința recurată și, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, a admis cererea și a dispus suspendarea actului administrativ privind neacordarea celui de-al 13-lea salariu pe anul 2009. Împotriva deciziei nr. 1282 din 3 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, intimata C.N.P.B. a formulat cerere de revizuire, invocând dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc. civ. Înainte de a analiza motivele cererii de revizuire, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., excepția inadmisibilității, invocată în cauză, constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite și va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate: Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. „dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”. Pe de o parte, fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea este admisibilă numai în cazurile limitativ prevăzute de lege, neputând fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind inadmisibilă punerea în discuție a unor probleme de fond, a unor fapte și împrejurări care au fost discutate de instanță cu ocazia rezolvării litigiului în fond. Înalta Curte constată că în prezenta cauză revizuenta C.N.P.B. a invocat dispozițiile art. 322 pct. 1 și 2 C. proc.

civ., arătând că instanța de recurs nu a ținut cont de faptul că motivele invocate de recurentul-reclamant sunt neconcludente raportat la art. 304 C. proc. civ., că instanța nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, în sensul că trebuia să constate că recursul promovat era lovit de nulitate, precum și faptul că Înalta Curte, în dispozitivul deciziei civile atacate, a casat sentința, dar nu a trimis cauza spre rejudecare, așa cum prevăd expres dispozițiile art. 312 pct. 5 și art. 313, 314 și 315 C. proc. civ. Potrivit art. 322 pct. 1 și 2 C. proc.

civ.:"Revizuirea unei hotărâri ramase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: 1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire; 2.dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri, care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut ". Principiul siguranței raporturilor juridice, legat de interesul general al asigurării stabilității hotărârilor judecătorești definitive a impus legiuitorului să stabilească riguros, concret și limitativ cazurile și motivele pentru care poate fi exercitată calea de atac a revizuirii și modul în care acestea pot fi probate.

Cererea de revizuire nu declanșează un nou litigiu, ci reprezintă o fază procesuală a aceleiași cauze, astfel că aspectele care au incidență asupra fondului, ce au fost supuse cercetării judecătorești, indiferent că au căpătat sau nu o dezlegare juridică, sau cele care ar fi fost putut fi prezentate la fond ori cu prilejul căilor ordinare de atac, însă nu au fost deduse judecății din omisiunea culpabilă a părții interesate, nu pot constitui motiv de revizuire. Față de aceste considerații generale, Înalta Curte constată că motivele prezentate de revizuentă nu se încadrează între cele care, potrivit art. 322 C. proc. civ., pot justifica promovarea unei cereri de revizuire. Drept urmare, calea extraordinară de atac promovată este inadmisibilă, dată fiind neîndeplinirea condiției de admisibilitate prevăzută de textul legal sus-arătat.

În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de C.N.P.B. împotriva deciziei nr. 1282 din 3 martie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2011.