ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6360/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 37 din 18 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1757/242/2010 al Judecătoriei Huedin, s-a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și, în consecință, s-a dispus deducerea competenței de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul C.N. împotriva pârâților P.L. și M.N. în favoarea Tribunalului Cluj. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că valoarea indicată de reclamant pentru obiectul dedus judecății este derizorie, motiv pentru care a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate care a stabilit că valoarea celor 3 ha teren situat în localitatea M., județul Cluj, este de 759.942 RON.

Având în vedere valoarea terenului și în raport de dispozițiile art. 158 pct. 9 C. proc. civ., a fost declinată competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj. Prin încheierea civilă nr. 395 din 11 mai 2012, pronunțată în Dosarul nr. 1757/242/2010, Tribunalul Cluj admite excepția necompetenței materiale și declină competența soluționării cererii în favoarea Judecătoriei Huedin. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Curtea de Apel Cluj, secția I civilă, în vederea pronunțării unui regulator de competență. Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că prin scriptul depus de către reclamant la data de 03 mai 2012, s-a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea prezentei pricini.

În cuprinsul acestui înscris, reclamantul a arătat că judecătoria este competentă material să judece cauza, raportat la valoarea obiectului dedus judecății și la modul de reglementare prin lege a modalității de stabilire a acestei valori în vederea taxării și implicit a verificării competenței. În speță, reclamantul a indicat valorile de 10.000 RON pentru teren și câte 4.000 RON, respectiv 3.000 RON pentru cele două construcții: Instanța a apreciat valorile ca fiind mici și fără să urmeze prevederile art. 3 1 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 146/1997, care impun că în cazul în care valoarea declarată de părți este inferioară valorii orientativă stabilită prin expertiză întocmită de camerele notarilor publici, taxarea cererilor să se facă la această din urmă valoare, a dispus pe cheltuiala reclamantului, efectuarea unei expertize de evaluare imobiliară în vederea stabilirii taxei de timbru.

A mai reținut Tribunalul că valoarea obiectului litigiului va fi stabilită în funcție de expertiza notarilor publici din anul 2010, din care rezultă că valoarea totală a imobilelor din litigiu este de 301.300,65 RON, ceea ce denotă că valoarea totală este sub 500.000 RON, adică competența revine judecătoriei. Prin sentința civilă nr. 34/DC/2012 din 22 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj a fost stabilită competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.N. împotriva pârâților P.L. și M.N. având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, în favoarea Judecătoriei Huedin. Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut, în esență, că valoarea imobilelor declarate de reclamant fiind inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza Comisiei Notarilor Publici din anul 2010, aceasta din urmă trebuie luată în considerare pentru stabilirea competenței și a taxei judiciare de timbru.

Or, în raport de această valoare, competența materială de primă instanță aparține judecătoriei, iar nu tribunalului, fiind stabilită sub valoarea de 500.000 RON, conform art. 2 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Apare eronată valoarea la care Judecătoria Huedin s-a raportat, aceea determinată prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză întrucât au fost ignorate reperele stabilite prin textul imperativ al legii și mai mult decât atât, expertul a stabilit valoarea de circulație a terenului la momentul întocmirii raportului de expertiză august 2011, iar valoarea trebuia stabilită pentru momentul sesizării instanței de judecată, 15 decembrie 2010. Împotriva acestei din urmă hotărâri a declarat recurs pârâtul P.L., criticând-o ca nelegală întrucât valoarea de circulație a imobilului a fost fixată printr-o expertiză de evaluare întocmită de un expert judiciar la o sumă ce depășește cu mult suma de 500.000 RON, stabilită de procedura civilă ca și graniță între competențele materiale ale judecătoriei și tribunalului, competența revenind tribunalului.

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate ce pot fi încadrate în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este întemeiat urmând a fi admis pentru considerentele ce succed: Prețuirea obiectului cererii de chemare în judecată se face conform art. 112 pct. 3 C. proc. civ., de către reclamant, această operațiune constituind o obligație ce trebuie concretizată în cuprinsul cererii inițiale de chemare în judecată. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind textele judiciare de timbru, ori de câte ori valoarea la care se calculează taxa de timbru este contestată sau apreciată derizoriu de către instanță evaluarea se va face pe bază de expertiză dispusă din oficiu sau la cererea uneia dintre părți.

Cum obiectul și valoarea cererii de chemare în judecată determină competența materială a instanței în mod corect prima instanță, respectiv Judecătoria Huedin, apreciind că valoarea terenului în litigiu este derizorie a dispus efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea evaluare a proprietății imobiliare, care a stabilit o valoare totală de 759.942 RON. În aceste condiții, potrivit art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., competența soluționării cauzei revine tribunalului ca instanță de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul P.L. împotriva sentinței nr. 34/DC din 22 iunie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă. Casează sentința civilă nr. 34/DC din 22 iunie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă. Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj. Menține actele îndeplinite de Judecătoria Huedin. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2012.