ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2556/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 3294 din 12 decembrie 2007,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

admis acțiunea formulată de reclamantul C.A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul

Internelor și Reformei Administrative, Direcția regim permise de conducere și înmatriculare

a vehiculelor și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor, obligându-i

pe aceștia din urmă să plătească reclamantului sumele reprezentând prima de concediu

pentru perioada 2004-2006 și a sporului de fidelitate pentru anul 2005, actualizate

cu rata inflației la data plății efective.

Prin aceeași sentință,

instanța de judecată a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei

și Finanțelor, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut, în privința cererii de chemare în garanție,

că măsura virării de către Ministerul Economiei și Finanțelor a sumelor solicitate

prin acțiune nu ar putea fi dispusă decât în cazul în care sumele ar fi fost prevăzute

într-un buget legal aprobat și s-ar afla la dispoziția acestui Minister, ceea ce

nu s-a întâmplat în speță.

Cu privire la fondul cauzei,

prima instanță a reținut, în esență, că suspendarea exercițiului dreptului la prima

de concediu și sporul de fidelitate, prevăzute de art. 37 pct. 2 și art. 6 din

O.G. nr. 38/2003, a încetat, astfel încât drepturile respective au devenit, în prezent,

actuale, cuvenindu-se reclamantului în temeiul dispozițiilor legale susmenționate.

A mai reținut instanța

de fond că Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor are calitate procesuală

pasivă, întrucât, așa cum rezultă din chiar susținerile pârâtului, acesta a fost

înființat prin reorganizarea Direcției de Evidență a Populației din cadrul Direcției

Generale de Evidență Informatizată a Persoanei, astfel încât calitatea procesuală

pasivă a pârâtului are ca temei calitatea acestuia de

succesor a fostei direcții

prin reorganizarea căreia a fost înființat, direcție care se afla tot în subordinea

Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

Împotriva acestei sentințe,

considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs pârâtul Inspectoratul Național

pentru Evidența Persoanelor, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

În motivarea cererii,

recurenta susține:

În conformitate cu dispozițiile

art. 11 alin. (1) și alin. (2) din O.G. nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea

și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, cu modificările

și completările ulterioare: "Inspectoratul este organ de specialitate al administrației

publice centrale, cu personalitate juridică, ce funcționează începând cu data de

01 septembrie 2004 în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, înființat

prin reorganizarea Direcției de Evidență a Populației din cadrul Direcției Generale

de Evidență Informatizată a Persoanei, și care exercită atribuțiile ce îi sunt date

în competență prin lege, cu privire la organizarea și coordonarea activității de

evidență a persoanelor”.

Ordonanța de Urgență

nr. 50/2004 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea stabilirii

cadrului organizatoric și funcțional corespunzător desfășurării activităților de

eliberare și evidență a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor

simple, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor,

prevede Ia capitolul III, atribuțiile Direcției Regim permise de conducere și înmatriculare

a vehiculelor.

În acest sens, în conformitate

cu prevederile art. 11

6

alin (4) Direcția regim permise de conducere

și înmatriculare a vehiculelor se constituie pe actualele posturi ale Serviciului

central regim permise de conducere și certificate de înmatriculare din cadrul Direcției

Generale de Evidență Informatizată

a Persoanei, precum și din cele aprobate, conform legii, pentru Ministerul Administrației

și Internelor”.

Conform dispozițiilor

Ordonanței de Urgență nr. 50/2004, ca urmare a reorganizării fostei Direcții Generale

de Evidență Informatizată a Persoanei, a rezultat înființarea Inspectoratului Național

pentru Evidența Persoanelor, a Direcției Generale de Pașapoarte și a Direcției regim

permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.

Recursul se fondează.

Prin acțiune a fost pretinsă

prima de concediu pentru perioada 2004-2006 și sporul de fidelitate pentru anul

2005.

Dar raporturile de serviciu

ale reclamantului nu au fost cu Inspectoratul Național pentru Evidența Populației,

ci cu Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei, până la 4 iulie 2004,

când a intrat în vigoare O.U.G. nr. 50/2004.

Astfel, potrivit art.

11 alin. (1) din O.G. nr. 84/2001, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr.

50/2004:

„(1) Inspectoratul este

organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică

ce funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, înființat

prin reorganizarea Direcției de evidență a populației din cadrul Direcției Generale

de Evidență Informatizată a Persoanei, și care exercită atribuțiile ce îi sunt date

în competență prin lege, cu privire la organizarea și coordonarea activității de

evidență a persoanelor".

De la 1 septembrie 2004,

reclamantul a avut raporturi de serviciu cu Direcția regim permise de conducere

și înmatriculare a vehiculelor.

Așa fiind, recurenta nu

are calitate procesuală pasivă în cauză, astfel încât modificând în parte sentința,

Curtea va respinge acțiunea față de recurentă, pe acest motiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de pârâtul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor împotriva sentinței

nr. 3294 din 12 decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată,

în sensul că respinge acțiunea față de recurentul-pârât.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 iunie 2008.